Karl Adolf Romstorfer - unul dintre salvatorii monumentelor istorice ale Bucovinei !

 

172 de la nasterea lui Karl Adolf Romstorfer, arhitectul care a efectuat primele săpături la Cetatea de Scaun a Sucevei.

Este considerat unul dintre salvatorii monumentelor istorice ale Bucovinei, contribuind la restaurarea bisericilor şi mănăstirilor. A sprijinit iniţiativa de creare a Muzeului Ţării Bucovinei din Cernăuți (1893) şi a Muzeului Orăşenesc Suceava (1900).

Tatăl său era comerciant de vin. Karl A. Romstorfer a urmat cursurile Școlii Regale și ale Universității Tehnice din Viena, după absolvirea cărora a urmat un an serviciul militar obligatoriu. Întors din armată, a lucrat cinci ani ca arhitect în construcții. Cunoștințele practice dobândite și calitățile pedagogice au determinat selectarea sa ca profesor la școlile tehnice. A lucrat un an ca asistent la Universitatea Tehnică din Viena, trei ani ca director al Școlii Tehnice din Bergreichenstein (Boemia), 11 ani ca profesor și 9 ani ca director la Școala Industrială de Stat din Cernăuți.

El a realizat mai multe lucrări artistice, restaurarea de construcții de stil arhitectonic moldo-bizantin, trei construcții rezidențiale din lemn etc. Interesul său s-a manifestat în primul rând în realizarea de lucrări de artă arhitectonică, în special arhitectura castelelor și cetăților bizantine, precum și a clădirilor din lemn. Ca arhitect, el a fost implicat în realizarea a numeroase construcții, cum ar fi școli, capele, biserici, în special în stil moldo-bizantin, palate și castele din Austria, Ungaria, România și Baden-Württemberg (Germania). Mai multe proiecte de construcții realizate de el au primit premii.

Gazeta Bucovinei, an V, nr. 57, Joi 20 Iulie/1 August 1895, p. 3.

Pentru meritele sale a fost numit comandor al Ordinului Coroana României și cavaler al Ordinului Franz Joseph. Regele României i-a acordat Medalia „Bene Merenti” de aur. El a fost fondator al Muzeului Național al Bucovinei, membru al Societății Agricole Imperiale din Viena, al Camerei de Comerț și Industrie a Bucovinei din Cernăuți și al Asociației "Arta românească" din Budapesta.

Dr. Bogdan Niculică, cercetător ştiinţific la Muzeul Naţional al Bucovinei a arătat că, prin realizările sale, Romstorfer a fost mai român decât mulţi români.: „Karl Adolf Romstorfer era arhitect, istoric, arheolog amator. Inspector pentru şcolile publice din imperiul austro-ungar. Trimis în Bucovina, ajunge director al Şcolii Profesionale din Cernăuţi. În 1904 părăseşte Bucovina, mutându-se la Salzburg, ca director la şcoala de meserii.Este considerat unul dintre salvatorii monumentelor istorice ale Bucovinei, contribuind la restaurarea bisericilor şi mănăstirilor”.

Bogdan Niculică a explicat că austriacul a avut un rol fundamental în fondarea Muzeului Ţării Bucovinei (Landesmuseums) din Cernăuţi (mai 1893) şi a Muzeului Orăşenesc Suceava (ianuarie 1900). : „În calitate de secretar al Muzeului Ţării Bucovinei, a propus editarea anuarului propriu, Jahrbuch des Bukowiner Landes-Museums, semnând rubrica Aus den Mittheilungen der k.k. Central-Commission für Erforschung und Erhaltung der Kunst und historischen Denkmale, în care a rezumat rapoartele Comisiei Centrale din Viena, menţionând, printre altele, descoperirile neolitice şi eneolitice, inclusiv cele legate de cultura Cucuteni, de la Şipeniţ, Siret, depozite de bronzuri, fortificaţii medievale timpurii ş.a”.

Bogdan Niculică a precizat că Romstorfer a semnalat un număr important de situri arheologice şi a restaurat monumente istorice. L-a sprijinit pe Josef Szombathy în timpul cercetărilor sale din Bucovina din anii 1893 şi 1894, inclusiv în timpul săpăturilor din staţiunile de la Şipeniţ, Hliboca şi Hliniţa. :„În perioada 1895-1904 a efectuat ample lucrări de decopertare de sub moloz a Cetăţii de Scaun a Sucevei, descoperind ceramică aparţinând culturii Cucuteni şi de la începutul epocii bronzului, păstrată în prezent în colecţiile Muzeului Bucovinei din Suceava”.

În enciclopedia Bucovinei se arată că Romstorfer s-a ocupat de restaurarea Cetăţilor Suceava şi Şcheia şi a bisericilor Mirăuţi, Putna, „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, ”Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava” şi ”Sfântul Gheorghe” de la Bosanci.

Pentru a-i determina pe austrieci să susţină financiar lucrările, arhitectul a făcut schiţe ale monumentelor pe care le-a publicat în presa vremii, reuşind astfel să obţină sprijin material pentru patrimoniul bucovinean.