Ziua de 13 iunie este una din zilele negre în istoria neamului nostru. Din fiecare sat bucovinean au fost ridicați și duși în neagra străinătate zeci de familii. Printre familiile pătrăucenilor ce au fost ridicați în noaptea de 13 iunie se numără și familia Bogdaniuc, originară din satul Cupca, stabilită mai apoi cu traiul în Pătrăuții de Jos. Despre toate acestea a scris în biografia sa regretata profesoară și autoare de cărți Elizaveta Bogdaniuc, care a fost deportată în Kazakhstan împreună cu fratele Constantin (și el fost profesor școlar) și părinții. Au avut fericirea să se întoarcă, acum fiind toți trecuți în eternitate, au fost reabilitați, dar n-au înțeles niciodată de ce au fost duși în neagra străinătate, de unde s-au întors în anul 1946.
În prima sa carte „O viață zbuciumată” doamna Elizaveta,
fostă profesoară la școala medie din satul Cupca, veterană a muncii pedagogice,
a scris pe scurt în autobiografia sa, dar are și câteva poezii în care vorbește
despre viața zbuciumată de care a avut parte. Cu câțiva ani în urmă la vârsta
de 91 de ani a trecut la cele veșnice.
Despre viața și necazurile îndurate în neagra
străinătate a scris în broșura sa „Așa mi-a fost destinul”nonogenara Aurora
Opaeț, din Pătrăuții de Jos, sora savantului bucovinean Ilie Popescu, care
împreună cu numeroasa sa familie de asemenea au gustat din plin amarul deportărilor
staliniste. Întorși la baștină și reabilitați, ei sunt unica familie care au
mai rămas în viață dintre cei deportați și judecați fără de vină din satul
nostru. Pe atunci erau copii, când au gustat din „raiul deportărilor” cu vârf
și îndesat. Despre deportări, necazuri, chinuri, calvarul îndurat în Siberia,
Kazakhstan, alte părți, va scrie și publica în mai multe cărți savantul Ilie
Popescu, președintele Societății regionale GOLGOTA. „Suferințele pătrăucenilor
sub regimul totalitar sovietic” este cartea dedictă tuturor pătrăucenilor ce au
avut de suferit. „Drumul spre Golgota” (atât prima cât și a doua parte) sunt
dedicate familiei sale ce a suferit enorm. Tot domnia sa prin efortul depus a
ridicat mai multe cruci comemorative prin satele noastre bucovinene. De
asemenea a participat și participă la numeroase conferințe dedicate
deportărilor, necazurilor, închisorilor, lipsurilor, prin care a trecut neamul
nostru în vremea regimului comunist, ținând în permanență discursuri.
Despre cei deportați copii și maturi a compus și publicat câteva poezii
poetul popular și etnograful, profesorul școlar Valeriu Zmoșu în cartea sa „Un
sat bucovinean de pe Valea Siretului: Pătrăuții de Jos”( Mărturii spirituale).
„Balada copiilor deportați”, „Fostul deportat”, „Fata deportată”, „Băiatul
orfan”, „Durerea foștilor deportați”, „Bătrânii din Pătrăuți”- iată titlurile
celor câteva poezii dedicate acestei teme dureroase. De asemenea a publicat și
articole despre cei care au avut de suferit, inclusiv și membrii familiei sale.
Personal am scos cu câțiva ani în urmă broșura „Răbdarea-i floare
rară” dedicată bunicilor mei din partea mamei Ilie și Iuliana Ștefureac, care
au avut de suferit de pe urma regimului de tristă amintire. Bunicul, fostul
primar al satului a fost judecat și dus la închisoarea de la Lvov. Le-a fost
confiscată averea, au fost hărțuiți în tot felul de călăii fostului regim. De
asemenea am publicat și cartea „Fântâna Albă - un ecou al durerii ce dăinuie
peste vremuri”, unde am selectat poeziile dedicate acestui trist eveniment din
istoria neamului.
Poezii și proză despre cei deportați a publicat
și regretatul poet bucovinean, originar din Pătrăuții de Jos, profesorul
Grigore Petrescu-Rotaru, care a locuit în satul Stroești din Noua Suliță. Poeziile
sale dedicate atât celor deportați, cât și tragediei de la Fântâna Albă au fost
incluse în cartea sa „La Vadul Prutului”.
Profesoara pensionară
Viorica Pițu de asemenea a publicat câteva poezii dedicate acestor triste
evenimente: celor deportați și evenimentelor de la Fântâna Albă, pe care le-a
inclus în cărțile sale „Valuri și destine„ și „Plaiul meu”, dar și în câteva
ziare.
O serie de gospodari din Pătrăuții de Jos
au compus poezii populare, majoritatea fiind foști deportați. Aceste poezii au
fost culese, auzite și publicate de poeți, ziariști, folcloriști, profesori
școlari, și publicate în diferite culegeri, cărți, broșuri, reviste, ziare...
Poetul popular, octogenarul și folcloristul
Dragoș Tochiță din Pătrăuții de Sus a publicat pe parcursul vieții poezii
populare, articole publicistice despre suferințele pătrăucenilor de Sus.
Majoritatea au fost incluse în cărțile sale „Românii de pe Valea Siretului –
jertfe ale stalinismului și participanți la rezistența antisovietică”, O vatră
a românismului – Pătrăuții de Sus”, „Pătrăuții de Sus și oamenii săi”(
monografie etnografică și folclorică), „Crâmpeie din amintiri din toate
perioadele vieții mele”. Materialele și poeziile sale au fost
publicate și într-o serie de ziare românești.
Despre suferințele
pătrăucenilor au mai publicat de-a lungul vieții regretații poeți, publiciști,
ziariști – Vasile Ilica de la Oradea, originar din Broscăuții Storojinețului,
Ion Cozmei, Dumitru Covalciuc, parțial – Ion Vatamanu, Vasile Levițchi
ș.a.
Despre toate aceste cărți, publicații, apariții editoriale, prezentări,
evenimente etc. de-a lungul anilor au fost publicate mai întâi materiale prin
diferite ziare. Cu părere de rău trei dintre ziarele noastre românești nu mai
apar tipărite. Două dintre ele „Zorile Bucovinei” și „Libertatea Cuvântului”
apar online. Alte două „Monitorul Bucovinean” și „Gazeta de Herța” le mai avem
în abonare și colaborăm cu ele. Le mulțumim la toate redacțiile, dar și tuturor
ziariștilor care pe parcursul anilor au publicat pe paginile lor aceste
materiale. Continuă să o facă și acum, tipărit și online. Le muțumim frumos și
le dorim succese.
Eleonora
Schipor, profesoară, vicepreședinta Societății regionale GOLGOTA
Comentarii
Trimiteți un comentariu