Vladimir de Repta (25 decembrie 1841, Banila pe Ceremus – d. 24 aprile 1926, Cernăuți) - 180 de ani de la naștere. A fost un mitropolit român, membru de onoare al Academiei Române, deputat în Dieta Bucovinei și în Camera Imperială din Viena, precum și senator de drept (reprezentant al Mitropoliei Bucovinei) în primul parlament al României Mari (noiembrie 1919 - 1920). A fost membru sprijinitor al Societății Academice Junimea și al Societății Meseriașilor Români din Cernăuți.
Eugen C. Botezat (n. 15 martie 1871, Tereblecea, d. 23 decembrie 1964 , București) - 150 de ani de la naștere. Doctor în biologie și filosofie, profesor, membru corespondent al Academiei Române (1913), exclus în 1948, repus în drepturi în 1990, rector al Universității din Cernăuți în anul universitar 1922/23.
Epaminonda Bucevschi (n. 1843, Iacobeni, județul Suceava – d. 13 februarie 1891, Cernăuți) - 130 de ani de la moarte. Mihai Eminescu l-a numit pe Epaminonda Bucevschi, «Rembrant al Bucovinei». A fost un renumit pictor bisericesc din Bucovina. Primul pictor al Bucovinei, realizatorul decorului pentru prima manifestare naţională românească, cea din Putna anului 1871, prieten cu Porumbescu, Slavici şi Eminescu, Epaminonda Bucevschi a modernizat pictura bisericească ortodoxă, lucrările lui monumentale fiind pictura Catedralei din Cernăuţi şi a celei din Zagreb. “Mucenic al frumosului”, Bucevschi este şi recuperatorul adevăratului chip al lui Ştefan cel Mare; din păcate, puţine dintre lucrările lui au fost cumpărate şi păstrate în Bucovina.
Isidor Vorobchevici (n. 18 mai 1836, Cernăuți – d. 18 septembrie 1903, Cernăuți) - 185 de ani de la naștere. A fost un preot, pedagog, dirijor de cor, foclorist, compozitor și scritor ucrainean din Bucovina. A scris în limba ucraineană, română și germana și a dus contribuții în însemnate la cultura muzicală românească.
Vasile Mitrofanovici (n. 1 aprilie 1831, în s. Crasna – Bucovinei – d. 9 august 1888, Marienbad, Cehia) - 190 de ani de la naștere. A fost un teolog, profesor, om politic, preot ortodox; Ambasador al Reichstagului (1880-1885) de la Consiliul Rus, rector al Universității din Cernăuți 1877/78.
Constantin Popovici (n. 22 noiebrie 1846, Cernăuți – d. 2 noimbrie 1938, Cernăuți) - 175 de ani de la naștere. A fost un teolog, professor, Membru al Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, rector al Universității din Cernăuți 1888/89.
Constantin Mandicevschi (n. 24 mai 1859, Bahrinești – d. 14 decembrie 1933, Cernăuți) – 162 de ani de la nastere. A fost un professor, inspector scolar, este autorul versurilor celebrului cântec „Cântă cucu-n Bucovina”, versuri scrise, pe melodia unui cântec bucovinean adaptat, în 1904, la solicitarea lui Spiru Haret şi a lui Nicolae Iorga, pentru comemorarea lui Ştefan cel Mare în România.
Aurora Mandicevschi (n. 10 aprilie 1852, Bahrinești – d. 1911, Cernăuți) - 110 de ani de la moarte. A fost o profesoara de muzica la Viena și Cernăuți.
Gheorghe Grigorovici (n. 4 mai 1871 stil vechi, Storojineț, Bucovina – d. 18 iulie 1950, închisoarea Văcărești) - 150 de ani de la naștere. A fost un om politic român, social-democrat bucovinean, militant pentru unitatea național-politică a românilor și pentru progres social. A fost deputat în Parlamentul de la Viena și în Parlamentul de la București, membru fondator (1927) și președinte (1936-1938) al Partidului Social Democrat Român.
Simion Florea Marian (n. 1 septembrie 1847, Ilișești, Suceava, – d. 11 aprilie 1907, Suceava,) - 174 ani de la naștere. A fost un folclorist, etnograf, naturalist, istoric, profesor, preot român, membru titular al Academiei Române.
Totodată au fost comemorați Corneliu Nichitovici (pedagog) și Vasile Paladean (fotograf).
Slujba de pomenire a fost oficiată la capela mitropolitană de părinții Hristofor Gabor, Gheorghe Aroneț și Nicolae Ozereanschii la care au participat câţiva reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Cernăuţi.
Organizatori:
Societatea
Bibliotecarilor Bucovineni - Cernăuți
Societatea
Culturală „Valea Prutului” Cernăuți
Asociația
sportiv-culturală „Ștefan cel Mare și Sfânt”
Mihai Grosu și Gheorge Ungureanu.
Comentarii
Trimiteți un comentariu