Școala din Băhrineşti pe paginile ziarelor românești din regiunea Cernăuți.
Libertatea Cuvântului - Cernăuți:
Data oficială a începutului învățământului la Băhrinești este 20 septembrie 1884. Exact acum, la 20 septembrie, a fost marcat jubileul de 135 de ani al școlii din această localitate bucovineană, situată la porțile Uniunii Europene.
În ultimele câteva decenii Școala medie din Băhrinești este condusă de domnul Mihail Acatrini, istoric de specialitate. Familia de pedagogi Acatrini poartă grijă nu numai de procesul instructiv-educativ din școală, ci și de popularizarea moștenirii spirituale a celebrei familii bucovinene Mandicevschi, care-și are originile la Băhrinești. Primind oaspeții sosiți la jubileul școlii – din România, din partea conducerii raionului și Consulatului General al României la Cernăuți, unor societăți publice ale românilor bucovineni, absolvenți vestiți ai școlii, domnul director le-a arătat mica sală de muzeu, amenajată cu bogate materiale despre istoria satului, atestat în 1458 într-un document al legendarului voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, despre familia Mandicevschi. Iar apoi, în momentul festiv, directorul Mihail Acatrini a abordat chestiunea în fața reprezentanților autorităților raionale Hliboca privind acordarea școlii a numelui lui Constantin Mandicevschi. Atmosfera festivă a sărbătorii a fost susținută și de elevii școlii, toți îmbrăcați în costume naționale românești, interpretând mai întâi imnul Bucovinei – „Cântă cucu-n Bucovina”, scris la Băhrinești de compozitorul Constantin Mandicevschi, și apoi, în premieră, imnul școlii. În cadrul solemnității au fost semnate două acorduri de colaborare întru afirmarea limbii române cu instituții de învățământ din România.
În ultimele câteva decenii Școala medie din Băhrinești este condusă de domnul Mihail Acatrini, istoric de specialitate. Familia de pedagogi Acatrini poartă grijă nu numai de procesul instructiv-educativ din școală, ci și de popularizarea moștenirii spirituale a celebrei familii bucovinene Mandicevschi, care-și are originile la Băhrinești. Primind oaspeții sosiți la jubileul școlii – din România, din partea conducerii raionului și Consulatului General al României la Cernăuți, unor societăți publice ale românilor bucovineni, absolvenți vestiți ai școlii, domnul director le-a arătat mica sală de muzeu, amenajată cu bogate materiale despre istoria satului, atestat în 1458 într-un document al legendarului voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, despre familia Mandicevschi. Iar apoi, în momentul festiv, directorul Mihail Acatrini a abordat chestiunea în fața reprezentanților autorităților raionale Hliboca privind acordarea școlii a numelui lui Constantin Mandicevschi. Atmosfera festivă a sărbătorii a fost susținută și de elevii școlii, toți îmbrăcați în costume naționale românești, interpretând mai întâi imnul Bucovinei – „Cântă cucu-n Bucovina”, scris la Băhrinești de compozitorul Constantin Mandicevschi, și apoi, în premieră, imnul școlii. În cadrul solemnității au fost semnate două acorduri de colaborare întru afirmarea limbii române cu instituții de învățământ din România.
Zorile Bucovinei:
Maria TOACĂ
LA BĂHRINEŞTI, „CUCUL”
LUI CONSTANTIN MANDICEVSCHI AMINTEŞTE NECONTENIT DE DESTINUL ROMÂNESC AL
BUCOVINEI
21 septembrie 2019.
Soare şi bucurie am
găsit în curtea Şcolii Medii din Băhrineşti, deşi de dimineaţă ne flutura şi ne
biciuia nemilos un vânt de gheaţă. Elevii s-au prezentat la lecţii cu emoţii
luminoase, gătiţi în costume populare, căci, într-adevăr, pentru ei şi întreg satul
era o mare sărbătoare – aniversarea şcolii, deschise cu 135 de ani în urmă, la
20 septembrie, pe timpul vorniciei lui Mihai Isopescu, un predecesor din neamul
actualului director. Marcarea acestui jubileul le-a adus multe griji plăcute
copiilor, colectivului pedagogic, directorului Mihai Acatrini, preotului
Constantin Cibotaru, parohul Bisericii Sfânta Treime. Şi unde dacă nu în Muzeul
de etnografie şi istorie a satului, inaugurat pe lângă instituţia şcolară în
2017, s-a găsit cel mai frumos prosop pentru a-i întâmpina, după străbunul
obicei, pe oaspeţii sosiţi din România, Republica Moldova, şi de mai aproape –
Hliboca, Storojineţ, Cernăuţi. Evenimentul a fost onorat de Consulul General al
României la Cernăuţi, dna Irina Loredana Stănculescu, prezentă cu aprecieri
pentru eforturile românilor de pe acest meleag de a-şi păstra identitatea şi
a-şi promova valorile. În special, dumneaei a menţionat proiectele comune ale
colectivelor pedagogice din regiunea Cernăuţi şi România întru păstrarea
culturii şi tradiţiilor naţionale.
Ca orice gospodar care
se mândreşte cu ce are mai scump, directorul şi-a invitat oaspeţii mai întâi în
sala de muzeu a familiei Mandicevschi – personalităţi vrednice de Bucovina.
Cultul acestei familii, reanimat de cei trei cercetători, specialişti în
istorie, soţii Mihai şi Svetlana Acatrini, ajutaţi de fiul lor Vladimir,
predomină pretutindeni în şcoală. Chiar şi coridoarele sunt îndesate de
standuri cu fotografii, documente de epocă, materiale (în română şi ucraineană)
din istoria membrilor familiei (printre care ilustrul compozitor Eusebie
Mandicevschi), arborele genealogic al acestui neam de patrioţi români.
Accentuez asupra imaginii de „patrioţi români”, selectând şi din cele expuse şi
de domnul director că vlăstarul unei nobile familii preoţeşti, Constantin
Mandicevschi, născut la Băhrineşti (în luna mai a.c. i s-au împlinit 160 ani de
la naştere), s-a manifestat ca promotor al învăţământului românesc în Bucovina
din perioada austriacă. În anul 1898 a introdus la Şcoala reală superioară
ortodoxă limba română ca obiect obligatoriu. E deja bine cunoscut că acelaşi
Constantin Mandicevschi este autorul versurilor celui mai iubit şi popular imn
al românilor înstrăinaţi – „Cântă cucu-n Bucovina”, scris în anul 1904 cu
prilejul festivităţilor de comemorare a 400 de ani de la moartea lui Ştefan cel
Mare, la sugestia ministrului învăţământului din România Spiru Haret, şi
preluat ca un cântec popular, mai ales după a două pierdere a Bucovinei. Sunt
suficiente aceste două momente din biografia tatălui vestitului compozitor,
fără a mai aminti şi de virtuţile celorlalţi copii ai săi, ca românii din
Băhrineşti să fie mândri de originea lor, să-şi apere identitatea şi graiul
matern – în hram şi acasă, cum ne-a menit un alt neuitat cântăreţ al limbii române,
Alexie Mateevici. În biserica satului limba română spune „veşnicele adevăruri”.
Preotul Constantin şi-a exprimat năzuinţa de a deschide o şcoală duminicală
pentru a sădi mai profund în sufletele copiilor credinţă şi dragostea de neam,
căci, aminteşte el, „primele şcoli pe lângă biserici au apărut”. Ce se întâmplă
pe „acasă” nu mă încumet să mă pronunţ, în virtutea întâmplării că şcoala are
statut cu predare bilingvă, motivat de faptul că clasa a treia şi o clasă de-a
şasea, cu şase elevi, învaţă în ucraineană (în clasa paralelă, cu predarea în
limba română sunt opt elevi).
Oricum, la un jubileu
atât de semnificativ s-a pus în evidenţă partea cea bună, legându-se benefice
prietenii cu oaspeţii din România. În baza proiectului educaţional „Moşteniri
culturale comune”, au fost semnate acorduri de colaborare cu directorul unei
şcoli gimnaziale din Negrileşti, judeţul Galaţi, dl Daniel Mihociu, şi
directorul Colegiului Naţional „Vasile Alecsandri” din Bacău, prof. Călin
Boambă. Ambii au declarat că scopul conlucrării în care s-au angajat este de a
promova ca valoare majoră limba română. Aş aminti aici şi de sugestiva, dureros
răscolitoarea întrebare a profesorului universitar din Bacău, Gabriel Puiu
„Ce-ar putea da omul pentru limba şi neamul său?”. Şi dacă tot am ajuns la
capitolul mesajelor frăţeşti, trebuie să-l menţionez pe Nicolae Robu,
directorul Liceului tehnologic „Ştefan cel Mare” din Cajvana, jud. Suceava,
deschizător de drumuri spre românii din nordul Bucovinei, care a avut bucuria
întâlnirii cu partenerul întru promovarea proiectelor de importanţă naţională,
Ştefan Mitric, directorul Complexului instructiv educativ de la Ropcea. În
costum naţional a ajuns la Băhrineşti „răzeşul Bucovinei”, rapsodul Marcel
Grijincu din Horodnicul de Sus, jud. Suceava.
Ca om al casei a fost
primit diplomatul Teofil Rendiuc, care şi-a început cariera ca profesor de
istorie la şcoala din Băhrineşti, întâlnindu-şi aici dragostea de-o viaţă, pe
Eudochia (Riţa). El a amintit de foştii săi elevi, printre care şi profesoara
de istorie din această şcoală, Svetlana Acatrini. Observând pe-un stand cartea
„Cum poţi să uiţi?”, o evocare a tragediilor satului sfârtecat de sârma
ghimpată (autoare Elena Andruhovici, sora scriitorului Vasile Andru), dl
Rendiuc a deschis-o la „Veronica” – o povestioară scrisă cu lacrimile soţiei
sale despre suferinţele copilei care avea să-i fie mamă. Purtându-şi oaspeţii
prin cabinetele şcolare, directorul a menţionat contribuţia în calitate de
sponsor a consăteanului Eugen Pătraş, doctor în drept. Cu emoţionante evocări
despre cei opt ani de şcoală în satul natal (1958-1966) se afla alături fratele
său Mihai Pătraş, doctor în economie, fost deputat în primul parlament al R.
Moldova. În mesajele lor, dar şi ale altora a fremătat bucuria că satul situat
la o margine de ţară acum a ajuns la porţile Uniunii Europene. Din partea
comunităţii româneşti mulţumiri şi felicitări au adresat profesoara Elena
Pilihaci, preşedintele Asociaţiei Cadrelor Didactice de Etnie Română din
regiunea Cernăuţi, Vasile Răuţ, preşedintele Societăţii „Golgota” a românilor
din Ucraina, bloggerul Sergiu Bărbuţă şi profesorul de istorie Eduard
Ogranovici (Societatea „Ştefan cel Mare”), jurnalistul Vasile Carlaşciuc... În
cadrul mesajelor a fost lansată ideea de a-i conferi şcolii numele lui
Constantin Mandicevschi. Autorităţile raionului, în persoana preşedintelui
Consiliului Raional Petro Panciuk, adjunctei şefului învăţământului Inna
Ţurcan, reprezentantului puterii executive Vitali Kolomyeţ, au menţionat şcoala
cu diplome, dăruindu-i un televizor. Elevii îndrumaţi de dna Elena Adruhovici,
director-adjunct pentru munca educativă, şi profesorul de muzică, Veceslav
Codiţă, cunoscut interpret, dar mai ales neîntrecut instrumentist, au bucurat
oaspeţii cu numere artistice care exprimă coloritul bogat al vetrei lor
străbune – poezii, cântece, dansul cosaşilor. În premieră a răsunat imnul
şcolii – un cântec al viselor tinereţii cutezătoare. Nu puteau să nu ne cânte
copiii şi cu glasul „cucului” lui Constantin Mandicevschi, pătruns de jalea Bucovinei,
profund simţite în ochii mucenicilor din sfântul locaş.
Vancicăuți Mari
La 20 septembrie 1884 în localitatea
Bahrinești din Țara Fagilor și-a deschis ușile lăcașul de învățământ.
Exact peste 135 ani, la 20 septembrie 2019 domnul director Mihail Acatrini, a întâlnit oaspeți dragi: Consulul general al României la Cernăuţi Irina-Loredana Stănculescu, diplomatul Teofil Rendiuc, Eugen Pătraş doctor în drept, Elena Pilihaci, preşedintele Asociaţiei Cadrelor Didactice de Etnie Română din regiunea Cernăuţi, Vasile Răuţ preşedintele Societăţii „Golgota” a românilor din Ucraina, rapsodul Marcel Grijincu din Horodnicul de Sus, jud. Suceava, bloggerul Sergiu Barbuţa, profesorul de istorie Eduard Ogranovici (Asociația sportiv-culturală „Ştefan cel Mare și Sfânt”), jurnaliștii Maria Toaca și Vasile Carlaşciuc, invitați din România, Republica Moldova, absolvenți ai acestei școlii. Din partea Autorităţilor raionului Adâncata, au participat preşedintele Consiliului Raional Petro Panciuk, adjuncta şefului învăţământului Inna Ţurcan, reprezentantul puterii executive Vitali Kolomyeţ.
Soţii Mihai şi Svetlana Acatrini, ajutaţi de fiul lor Vladimir, poartă grijă în afară de procesul instructiv-educativ din școală și de popularizarea moștenirii spirituale a celebrei familii românești Mandicevschi, care-și are originile la Bahrinești .
Domnul Mihail Acatrini - un istoric pasionat a dus excursii la sălile de muzeu, bogate în materiale despre istoria satului, despre familia Mandicevschi.
De menționat, satul Bahrinești pentru prima oară a fost atestat documentar în 1458 într-un document al Marelui voievod Ștefan cel Mare și Sfânt.
Directorul Colegiului Naţional „Vasile Alecsandri” din Bacău, prof. Călin Boambă și directorul şcolii gimnaziale din Negrileşti, judeţul Galaţi, prof. Daniel Mihociu, au încheiat două parteneriate, în baza proiectelor educaţionale pentru afirmarea limbii române. Directorul Liceului tehnologic „Ştefan cel Mare” din Cajvana, jud. Suceava prof. Nicolae Robu si-a exprimat dorința de a semna acord analogic.
Elevii școlii, îmbrăcați în costume naționale românești, îndrumaţi de D-na Elena Adruhovici, director-adjunct și profesorul de muzică, instrumentist Veceslav Codiţă, au bucurat oaspeţii cu un minunat concert. Mai întâi au interpretat capodopera „Cântă cucu-n Bucovina”, scris la Băhrinești de compozitorul Constantin Mandicevschi, apoi multe alte creații muzicale și în premieră, imnul școlii.
În timpul solemnității, directorul Mihail Acatrini a abordat în fața reprezentanților autorităților raionale din Adâncata chestiunea privind acordarea școlii a numelui renumitului Constantin Mandicevschi.
Oaspeții au mai vizitat și lăcașul sfânt din localitate, unde preotul Constantin Ciobotaru, parohul Bisericii Sfânta Treime, le-a partașat planul de a înființa o școală duminicală.
Exact peste 135 ani, la 20 septembrie 2019 domnul director Mihail Acatrini, a întâlnit oaspeți dragi: Consulul general al României la Cernăuţi Irina-Loredana Stănculescu, diplomatul Teofil Rendiuc, Eugen Pătraş doctor în drept, Elena Pilihaci, preşedintele Asociaţiei Cadrelor Didactice de Etnie Română din regiunea Cernăuţi, Vasile Răuţ preşedintele Societăţii „Golgota” a românilor din Ucraina, rapsodul Marcel Grijincu din Horodnicul de Sus, jud. Suceava, bloggerul Sergiu Barbuţa, profesorul de istorie Eduard Ogranovici (Asociația sportiv-culturală „Ştefan cel Mare și Sfânt”), jurnaliștii Maria Toaca și Vasile Carlaşciuc, invitați din România, Republica Moldova, absolvenți ai acestei școlii. Din partea Autorităţilor raionului Adâncata, au participat preşedintele Consiliului Raional Petro Panciuk, adjuncta şefului învăţământului Inna Ţurcan, reprezentantul puterii executive Vitali Kolomyeţ.
Soţii Mihai şi Svetlana Acatrini, ajutaţi de fiul lor Vladimir, poartă grijă în afară de procesul instructiv-educativ din școală și de popularizarea moștenirii spirituale a celebrei familii românești Mandicevschi, care-și are originile la Bahrinești .
Domnul Mihail Acatrini - un istoric pasionat a dus excursii la sălile de muzeu, bogate în materiale despre istoria satului, despre familia Mandicevschi.
De menționat, satul Bahrinești pentru prima oară a fost atestat documentar în 1458 într-un document al Marelui voievod Ștefan cel Mare și Sfânt.
Directorul Colegiului Naţional „Vasile Alecsandri” din Bacău, prof. Călin Boambă și directorul şcolii gimnaziale din Negrileşti, judeţul Galaţi, prof. Daniel Mihociu, au încheiat două parteneriate, în baza proiectelor educaţionale pentru afirmarea limbii române. Directorul Liceului tehnologic „Ştefan cel Mare” din Cajvana, jud. Suceava prof. Nicolae Robu si-a exprimat dorința de a semna acord analogic.
Elevii școlii, îmbrăcați în costume naționale românești, îndrumaţi de D-na Elena Adruhovici, director-adjunct și profesorul de muzică, instrumentist Veceslav Codiţă, au bucurat oaspeţii cu un minunat concert. Mai întâi au interpretat capodopera „Cântă cucu-n Bucovina”, scris la Băhrinești de compozitorul Constantin Mandicevschi, apoi multe alte creații muzicale și în premieră, imnul școlii.
În timpul solemnității, directorul Mihail Acatrini a abordat în fața reprezentanților autorităților raionale din Adâncata chestiunea privind acordarea școlii a numelui renumitului Constantin Mandicevschi.
Oaspeții au mai vizitat și lăcașul sfânt din localitate, unde preotul Constantin Ciobotaru, parohul Bisericii Sfânta Treime, le-a partașat planul de a înființa o școală duminicală.
Vasile Carlașciuc
Школа
біла воріт ЄС
Село Багрінівка, що на Буковині, знаходиться у відстані 2 км від кордону з Румунією, тобто від західного кордону ЄС. 20 вересня тут відмітили 135-річчя місцевої школи. На свято прибули колишні вихованці цієї школи, а зараз відомі вчені, представники влади, делегації від навчальних закладів Румунії, Генеральний консул Румунії в Чернівцях Ірина Лорідана Стенкулеску, бувший український дипломат Теофіл Рендюк, який після закінчення Чернівецького Університету почав свій трудовий шлях учителем історії в Багрінівську СШ. За сприяння директора школи Михайла Акатріні тут відкрито музей знатної на Буковині та далеко за її кордонами родини Мандичевських.
Zi jubiliară la școala din Băhrinești
Data oficială a începutului învățământului la Băhrinești este 20 septembrie 1884. Exact acum, la 20 septembrie, a fost marcat jubileul de 135 de ani al școlii din această localitate bucovineană, situată la porțile Uniunii Europene.
În ultimele câteva decenii Școala medie din Băhrinești este condusă de domnul Mihail Acatrini, istoric de specialitate. Familia de pedagogi Acatrini poartă grijă nu numai de procesul instructiv-educativ din școală, ci și de popularizarea moștenirii spirituale a celebrei familii bucovinene Mandicevschi, care-și are originile la Băhrinești. Primind oaspeții sosiți la jubileul școlii – din România, din partea conducerii raionului și Consulatului General al României la Cernăuți, unor societăți publice ale românilor bucovineni, absolvenți vestiți ai școlii, domnul director le-a arătat mica sală de muzeu, amenajată cu bogate materiale despre istoria satului, atestat în 1458 într-un document al legendarului voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, despre familia Mandicevschi. Iar apoi, în momentul festiv, directorul Mihail Acatrini a abordat chestiunea în fața reprezentanților autorităților raionale Hliboca privind acordarea școlii a numelui lui Constantin Mandicevschi. Atmosfera festivă a sărbătorii a fost susținută și de elevii școlii, toți îmbrăcați în costume naționale românești, interpretând mai întâi imnul Bucovinei – „Cântă cucu-n Bucovina”, scris la Băhrinești de compozitorul Constantin Mandicevschi, și apoi, în premieră, imnul școlii. În cadrul solemnității au fost semnate două acorduri de colaborare întru afirmarea limbii române cu instituții de învățământ din România.
Село Багрінівка, що на Буковині, знаходиться у відстані 2 км від кордону з Румунією, тобто від західного кордону ЄС. 20 вересня тут відмітили 135-річчя місцевої школи. На свято прибули колишні вихованці цієї школи, а зараз відомі вчені, представники влади, делегації від навчальних закладів Румунії, Генеральний консул Румунії в Чернівцях Ірина Лорідана Стенкулеску, бувший український дипломат Теофіл Рендюк, який після закінчення Чернівецького Університету почав свій трудовий шлях учителем історії в Багрінівську СШ. За сприяння директора школи Михайла Акатріні тут відкрито музей знатної на Буковині та далеко за її кордонами родини Мандичевських.
Zi jubiliară la școala din Băhrinești
Data oficială a începutului învățământului la Băhrinești este 20 septembrie 1884. Exact acum, la 20 septembrie, a fost marcat jubileul de 135 de ani al școlii din această localitate bucovineană, situată la porțile Uniunii Europene.
În ultimele câteva decenii Școala medie din Băhrinești este condusă de domnul Mihail Acatrini, istoric de specialitate. Familia de pedagogi Acatrini poartă grijă nu numai de procesul instructiv-educativ din școală, ci și de popularizarea moștenirii spirituale a celebrei familii bucovinene Mandicevschi, care-și are originile la Băhrinești. Primind oaspeții sosiți la jubileul școlii – din România, din partea conducerii raionului și Consulatului General al României la Cernăuți, unor societăți publice ale românilor bucovineni, absolvenți vestiți ai școlii, domnul director le-a arătat mica sală de muzeu, amenajată cu bogate materiale despre istoria satului, atestat în 1458 într-un document al legendarului voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, despre familia Mandicevschi. Iar apoi, în momentul festiv, directorul Mihail Acatrini a abordat chestiunea în fața reprezentanților autorităților raionale Hliboca privind acordarea școlii a numelui lui Constantin Mandicevschi. Atmosfera festivă a sărbătorii a fost susținută și de elevii școlii, toți îmbrăcați în costume naționale românești, interpretând mai întâi imnul Bucovinei – „Cântă cucu-n Bucovina”, scris la Băhrinești de compozitorul Constantin Mandicevschi, și apoi, în premieră, imnul școlii. În cadrul solemnității au fost semnate două acorduri de colaborare întru afirmarea limbii române cu instituții de învățământ din România.
Nicolae Robu
135 de ani de școală în limba română la Bahrinești, r. Hliboca - Ucraina! Cu această ocazie am dăruit școlii Bahrinești, din partea Liceul Tehnologic „Ștefan cel Mare” Cajvana, o icoană reprezentând pe Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, patronul spiritual al școlii noastre! Felicitări organizatorilor, în special d-lui director Mihai Acatrini și La Mulți Ani!
Agenția BucPress
Acum 135 de ani, în satul nord-bucovinean Bahrinești și-a deschis ușile un lăcaș românesc de învățământ
La 20 septembrie 1884 în localitatea Bahrinești din regiunea Cernăuți a fost deschisă o școală românească. La marcarea împlinii a 135 de ani de la fondarea școlii au participat elevii, colectivul pedagogic, parohul bisericii din localitate, invitați din România și Republica Moldova, dar și foști absolvenți și profesori ai acestei instituții de învățământ, notează Agenția BucPress din Cernăuți.
La 20 septembrie 2019 directorul școlii Mihail Acatrini a întâlnit oaspeți dragi: Consulul general al României la Cernăuţi Irina-Loredana Stănculescu, diplomatul Teofil Rendiuc, Eugen Pătraş, vice-președintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”, Elena Pilihaci, preşedintele Asociaţiei Cadrelor Didactice de Etnie Română din regiunea Cernăuţi, Vasile Răuţ, preşedintele Societăţii „Golgota” a românilor din Ucraina, rapsodul Marcel Grijincu din Horodnicul de Sus, jud. Suceava, jurnalistul Sergiu Barbuţa, profesorul de istorie Eduard Ogranovici, reprezentantul Asociației sportiv-culturale „Ştefan cel Mare și Sfânt”, jurnaliștii Maria Toaca și Vasile Carlaşciuc, invitați din România, Republica Moldova, absolvenți ai acestei școlii, informează pagina Vancicăuții Mari.
Din partea autorităţilor raionului Hliboca / Adâncata au participat preşedintele Consiliului Raional Petro Panciuk, adjuncta şefului învăţământului Inna Ţurcan, reprezentantul puterii executive Vitali Kolomyeţ. Soţii Mihai şi Svetlana Acatrini, ajutaţi de fiul lor Vladimir, au grijă, în afară de procesul instructiv-educativ din școală, și de popularizarea moștenirii spirituale a celebrei familii românești Mandicevschi, care-și are originile la Bahrinești.
Mihail Acatrini - un istoric pasionat a ghidat excursii la sălile de muzeu, bogate în materiale despre istoria satului, dar și despre familia Mandicevschi. De menționat că satul Bahrinești pentru prima oară a fost atestat documentar în 1458 într-un document al Marelui voievod Ștefan cel Mare și Sfânt.
Directorul Colegiului Naţional „Vasile Alecsandri” din Bacău, prof. Călin Boambă și directorul şcolii gimnaziale din Negrileşti, judeţul Galaţi, prof. Daniel Mihociu, au încheiat două parteneriate, în baza proiectelor educaţionale pentru afirmarea limbii române. Directorul Liceului tehnologic „Ştefan cel Mare” din Cajvana, jud. Suceava, prof. Nicolae Robu si-a exprimat dorința de a semna un acord analogic.
Elevii școlii, îmbrăcați în costume naționale românești, îndrumaţi de Elena Adruhovici, director-adjunct și de profesorul de muzică, instrumentist Veceslav Codiţă, au bucurat oaspeţii cu un minunat concert. Mai întâi au interpretat capodopera „Cântă cucu-n Bucovina”, scris la Băhrinești de compozitorul Constantin Mandicevschi, apoi multe alte creații muzicale și în premieră, imnul școlii.
În timpul solemnității, directorul Mihail Acatrini a abordat în fața reprezentanților autorităților raionale subiectul necesității acordării școlii numelui renumitului Constantin Mandicevschi, potrivit paginii Vancicăuții Mari.
Oaspeții au mai vizitat și lăcașul sfânt din localitate, unde preotul Constantin Ciobotaru, parohul Bisericii Sfânta Treime, a anunțat despre intenția nobilă de a înființa o școală duminicală, cu predare în limba română.
Constantin Mandicevschi, născut la Băhrineşti (în luna mai a.c. s-au împlinit 160 ani de la naştere), s-a manifestat ca promotor al învăţământului românesc în Bucovina din perioada austriacă. În anul 1898 a introdus la Şcoala reală superioară ortodoxă limba română ca obiect obligatoriu, autorul versurilor celui mai iubit şi popular imn al românilor din ținut – „Cântă cucu-n Bucovina”, scris în anul 1904 cu prilejul festivităţilor de comemorare a 400 de ani de la moartea lui Ştefan cel Mare la sugestia ministrului învăţământului din România Spiru Haret, şi preluat ca un cântec popular.
La 20 septembrie 2019 directorul școlii Mihail Acatrini a întâlnit oaspeți dragi: Consulul general al României la Cernăuţi Irina-Loredana Stănculescu, diplomatul Teofil Rendiuc, Eugen Pătraş, vice-președintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”, Elena Pilihaci, preşedintele Asociaţiei Cadrelor Didactice de Etnie Română din regiunea Cernăuţi, Vasile Răuţ, preşedintele Societăţii „Golgota” a românilor din Ucraina, rapsodul Marcel Grijincu din Horodnicul de Sus, jud. Suceava, jurnalistul Sergiu Barbuţa, profesorul de istorie Eduard Ogranovici, reprezentantul Asociației sportiv-culturale „Ştefan cel Mare și Sfânt”, jurnaliștii Maria Toaca și Vasile Carlaşciuc, invitați din România, Republica Moldova, absolvenți ai acestei școlii, informează pagina Vancicăuții Mari.
Din partea autorităţilor raionului Hliboca / Adâncata au participat preşedintele Consiliului Raional Petro Panciuk, adjuncta şefului învăţământului Inna Ţurcan, reprezentantul puterii executive Vitali Kolomyeţ. Soţii Mihai şi Svetlana Acatrini, ajutaţi de fiul lor Vladimir, au grijă, în afară de procesul instructiv-educativ din școală, și de popularizarea moștenirii spirituale a celebrei familii românești Mandicevschi, care-și are originile la Bahrinești.
Mihail Acatrini - un istoric pasionat a ghidat excursii la sălile de muzeu, bogate în materiale despre istoria satului, dar și despre familia Mandicevschi. De menționat că satul Bahrinești pentru prima oară a fost atestat documentar în 1458 într-un document al Marelui voievod Ștefan cel Mare și Sfânt.
Directorul Colegiului Naţional „Vasile Alecsandri” din Bacău, prof. Călin Boambă și directorul şcolii gimnaziale din Negrileşti, judeţul Galaţi, prof. Daniel Mihociu, au încheiat două parteneriate, în baza proiectelor educaţionale pentru afirmarea limbii române. Directorul Liceului tehnologic „Ştefan cel Mare” din Cajvana, jud. Suceava, prof. Nicolae Robu si-a exprimat dorința de a semna un acord analogic.
Elevii școlii, îmbrăcați în costume naționale românești, îndrumaţi de Elena Adruhovici, director-adjunct și de profesorul de muzică, instrumentist Veceslav Codiţă, au bucurat oaspeţii cu un minunat concert. Mai întâi au interpretat capodopera „Cântă cucu-n Bucovina”, scris la Băhrinești de compozitorul Constantin Mandicevschi, apoi multe alte creații muzicale și în premieră, imnul școlii.
În timpul solemnității, directorul Mihail Acatrini a abordat în fața reprezentanților autorităților raionale subiectul necesității acordării școlii numelui renumitului Constantin Mandicevschi, potrivit paginii Vancicăuții Mari.
Oaspeții au mai vizitat și lăcașul sfânt din localitate, unde preotul Constantin Ciobotaru, parohul Bisericii Sfânta Treime, a anunțat despre intenția nobilă de a înființa o școală duminicală, cu predare în limba română.
Constantin Mandicevschi, născut la Băhrineşti (în luna mai a.c. s-au împlinit 160 ani de la naştere), s-a manifestat ca promotor al învăţământului românesc în Bucovina din perioada austriacă. În anul 1898 a introdus la Şcoala reală superioară ortodoxă limba română ca obiect obligatoriu, autorul versurilor celui mai iubit şi popular imn al românilor din ținut – „Cântă cucu-n Bucovina”, scris în anul 1904 cu prilejul festivităţilor de comemorare a 400 de ani de la moartea lui Ştefan cel Mare la sugestia ministrului învăţământului din România Spiru Haret, şi preluat ca un cântec popular.
Vladimir Acatrini s-a născut în 1988 în satul Bahrineşti, regiunea Cernăuți. A absolvit Facultatea de Istorie a Universității din Cernăuți. În prezent este bibliotecar la Biblioteca Universității din Cernăuți, Secția de Cultură și Educație. Colaborează cu biblioteca de carte românească din Cernăuți „Glasul Bucovinei”. Președinte al Societății Bibliotecarilor Bucovineni (Cernăuți) și Președintele filialei creștine ASCIOR – Bucovina; Doctorand la Academia Națională de Științe Pedagogice din Kiev
Comentarii
Trimiteți un comentariu