Personalităţi Culturale din Bahrinesti Postbelică.

ACATRINI, VLADIMIR (10.VII.1988, Bahrinești, raionul Hliboca, reg. Cernăuți) – istoric; bibliotecar. Președintele Asociației Bibliotecarilor Bucovineni (din 2017); secretarul Societății „Golgota” a românilor din Ucraina (din 2016). Părinții: Mihail și Svetlana (n. Ionuța). Studii: Școala Medie de gradul I-III, Bahrinești (1995-2006); Facultatea de istorie, politologie și relații internaționale de la Universitatea de Stat din Cernăuți, magistru în istoria etnologică (2011). Doctorand la Academia Națională de Științe Pedagogice a Ucrainei, Institutul Științelor Pedagogice pentru adulți, având ca temă de cercetare Ideile pedagogice și activitățile profesionale ale familiei Mandicevschi (2018). Bibliotecar la Biblioteca Universității de Stat din Cernăuți, secția informativă bibliografică (din 2012). Cercetător al istoriei culturii și literaturii din nordul Bucovinei, Ținutul Herța și nordul Basarabiei. Publică articole cu caracter istoric, în special referitoare la familia Mandicevschi, în ziarele și revistele din reg. Cernăuți: Libertatea cuvântului, Glasul Bucovinei, Neamul Românesc, Mesager bucovinean, Țara Fagilor. Apărător și donator de cărți bibliotecilor cu volume în limba română din reg. Cernăuți.

 ANDRU, VASILE (22.V.1942, Bahrinești, fostul jud. Rădăuți, România – 21.X.2016, București) – scriitor; eseist. Membru al Uniunii Scriitorilor din România (1975); membru în Consiliul U.S.R. (1990-1995). Numele adevărat: Vasile Andrucovici. Părinții: Teodor și Ecaterina (n. Păun). Studii: școala primară, în satele Mușenița și Baineț; Liceul, la Siret (1956-1958) și Rădăuți (1958-1960); Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1965); bursier la Roma (1980, 1989), Paris (1990, 1991) și India (1992, 1996). Profesor secundar la Suceava (1965-1967), apoi asistent universitar la Institutul Pedagogic de 3 ani Suceava (1967-1974); redactor principal la Viața românească (București, 1978-2002); lector la Școala Superioară de Ziaristică, București (1993-1995); președintele Centrului Național de Practică Isihastă (1990-2002); șef Secția Proză, Asociația Scriitorilor (1990-1995, reales în 2001).

 Debut cu versuri la Scânteia pionierului (1955). O proză cu valoare de debut literar apare în suplimentul Suceava, în decembrie 1967 (Colindul dificil). Bogată publicistică în presa românească. Stagii de documentare antropologică la Roma (1989) și Paris (1990, 1991), călătorii în India (bursă de studii Sivananda, 1992, 1996), Muntele Athos și Tibet. Master în filosofia Vedanta (titlu conferit de Centrul Sivananda din Trivandrum-India). A participat la simpozioane de istoria religiilor la Paris, Mount Abu, Kottayam, Loano. A publicat peste 20 de cărți, patru manuale în limba franceză ș.a. Decorat cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor (2004).

Bibliografie (selectiv): Iutlanda posibilă (povestiri), București, Ed. Eminescu, 1970, 200 p.; Mireasa vine cu seara (povestiri), București, Ed. Eminescu, 1973, 191 p.; Mirele (roman), București, Ed. Eminescu, 1975, 180 p. (Premiul „Mihai Eminescu”); Arheologia dorințelor (povestiri), București, Ed. Eminescu, 1977, 148 p.; Noaptea împăratului (roman, tradus în patru limbi), București, Ed. Eminescu, 1979, 302 p.; O zi spre sfârșitul secolului (proză scurtă), București, Ed. Cartea Românească, 1983, 175 p.; Turnul (roman), București, Ed. Cartea Românească, 1985, 303 p.; Progresia Diana (roman), București, Ed. Albatros, 1987, 184 p.; Viață și semn (eseuri sapiențiale), București, Ed. Cartea Românească, 1989, 280 p; Muntele calvarului (roman), București, Ed. Militară, 1991, 255 p.; Memoria textului (eseuri), București, Ed. Cartea Românească, 1992, 272 p.; Evanghelia după Toma, Ed. Arca, București, 1993, 47 p.; Idem, Pitești, Ed. Paralela 45, 2000, 95 p.; Idem, ed. a II-a, Pitești, Ed. Paralela 45, 2002, 95 p.; Idem, ed. a III-a, Pitești, Ed. Paralela 45, 2003, 95 p.; Idem, ed. a IV-a, Pitești, Ed. Paralela 45, 2005, 96 p.; Idem, ed. a V-a, Pitești, Ed. Paralela 45, 2007, 102 p.; India văzută și nevăzută, București, Ed. Axis Mundi, 1993, 212 p.; Noaptea împăratului (roman), București, Ed. Militară, 1993, 256 p.; Terapia destinului, Iași, Ed. Princeps Edit, 1994, 322 p.; Idem, ed. a II-a, București, Ed. Herald, 2008, 271 p.; Proză. Eseuri. Interviuri, Chișinău, Ed. Hyperion, 1995, 312 p.; Un univers cu o singură ieșire (proză), București, Ed. Cartea Românească, 1997, 95 p.; Legende indiene, Chișinău, Ed. Prometeu, 1999, 140 p.; Păsările cerului (roman tradus în trei limbi), București, Ed. Allfa, 1999, 175 p.; Mistici din Carpați și alți oameni slăviți din istoria mântuirii, Chișinău, Ed. Pontos, 2000, 254 p.; Cel mai îndepărtat paradis, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 2001, 184 p.; Rugăciuni cu puteri vindecătoare, Chișinău, Ed. Cetatea Moldovei, 2001; Yaatra. Jurnal în India, București, Ed. Allfa, 2002, 240 p.; Întâlniri cu maeștri și vizionari. Călătorii inițiatice, Pitești, Ed. Paralela 45, 2003, 263 p.; Muntele calvarului (roman), Deva, Ed. Emia, 2003, 278 p.; Operație pe creier sau Eros și Thanaos (proză), București, Ed. Mirabilis, 2003, 80 p.; Exorcismele: sindromul de posesiune și terapia lui (eseu de etnopsihiatrie), Pitești, Ed. Paralela 45, 2004, 160 p.; Idem, ed. a II-a, Pitești, Ed. Paralela 45, 2006, 160 p.; Terapia destinului, București, Ed. Herald, 2004, 271 p.; Viață și veac (interviuri, eseuri), Pitești, Ed. Paralela 45, 2004, 242 p.; Înțelepciune indiană. Antologie de texte din Vede, Upanișade, Mahabharata, mesaje ale unor vizionari și maeștri, aforisme, parabole, reguli de aur ale bunei viețuiri, Pitești, Ed. Paralela 45, 2005, 172 p.; Viață și semn, București, Ed. Herald, 2005, 248 p.; Istorie și taină la Sfântul Munte Athos, București, Ed. Allfa, 2006, 220 p.; Psihoterapie isihastă, Pitești, Ed. Paralela 45, 2006; Surâd, deci exist… (ascultări și reflecții), Suceava, Ed. Accent Print, 2008, 236 p.; Idem, Pitești, Ed. Paralela 45, 2010, 191 p.; Farmece, legări, dezlegări, Suceava, Ed. Accent Print, 2009, 236 p.; În căutarea raiului promis: mistici din Carpați, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2009, 338 p.; Psihoterapie isihastă. Practici și modele filocalice pentru restabilirea sănătății, Pitești, Ed. Paralela 45, 2010, 243 p.; Rugăciuni cu puteri vindecătoare: psihoterapie isihastă, Suceava, Ed. Accent Print, 2010, 90 p.; Isihasmul sau meșteșugul liniștirii. Metode, istorie, taină, București, Ed. Herald, 2011, 240 p.; Păsările cerului (roman), Suceava, Ed. Accent Print, 2011, 240 p.; Veacul meu, fiara mea, Cluj-Napoca, Ed. Dacia XXI, 2011; Exorcismele. De la origini până la Tanacu, ed. a II-a, revăzută și adăugită, Pitești, Ed. Paralela 45, 2012, 200 p.; Mistici din Carpați și alți oameni slăviți din istoria mântuirii: vol. I-III, București, Ed. Nemira, 2013; Istorie și taină la Muntele Athos, București, Ed. Herald, 2014, 272 p.; India văzută și nevăzută, București, Ed. Herald, 2015, 256 p.; Opt chipuri ale singurătății (proză), București, Ed. Eikon, 2016; 10 povestiri antume, Pitești, Ed. Paralela 45, 2016; Grădinile ascunse, ed. definitivă, Pitești, Ed. Paralela 45, 2016; Neoisihasmul, Pitești, Ed. Paralela 45, 2016; Pe orbita revelației. Nu presimțeam o revoluție, ne fascina ipoteza, Iași, Ed. Junimea, 2017, 152 p.

Referințe (selectiv): Daniel Pișcu, Experiența mistică, în: „Bucovina literară”, XI, nr. 5-6(123-124), mai-iunie 2001, p. 29; M. Iordache, Singurătatea și tristețea oglinzilor: vol. I, Iași, Ed. Timpul, 2001, p. 180-187; Ioan Alexandru Tofan, Drumul spre Indii, în: „Convorbiri literare”, nr. 2, febr. 2001, p. 43; Henri Zalis, Prozele de început ale lui Vasile Andru, în: „Contemporanul – ideea europeană”, nr. 37, 12.IX.2002, p. 5; Dicționarul general al literaturii române: vol. I A-B, 170-171; E. Satco, Enciclopedia Bucovinei: vol. I, p. 44; Eugenia Țarălungă, Schimbare, metanoia sau cât de aproape este ceea ce credem că e departe, în: „Viața Românească”, nr. 8-9, aug.-sept. 2006, p. 76-77; A. Sasu, Dicționarul biografic al literaturii române: vol. I, p. 47; Radu Voinescu, Vasile Andru – un vechi succes, un mare ignorat, în: „Viața Românească”, nr. 8-9, aug.-sept. 2006, p. 66-68; Ioan Pintea, Muntele Athos destăinuit de Vasile Andru, în: „Conexiuni”, nr. 22-23, dec. 2006 – ian. 2007, p. 12; Ioan Holban, Proza română contemporană: vol. II, Iași, Ed. Achi Books, 2008, p. 35-40; Vasile Andru povestit de 29 de confrați și de el însuși, volum îngrijit de Iuliana Mihăileanu și Constantin Blănaru, Suceava, Ed. Accent Print, 2012, 280 p.; Ioan Holban, Literatura română de azi. Poezia-Proza, Iași, Ed. Tipo Moldova, 2012, p. 1139-1145.

ANDRUHOVICI, ALINA ELENA (5.V.1936, Bahrinești, jud. Rădăuți, România) – scriitoare; artist plastic. Membră a Asociației Scriitorilor și Artiștilor din Țara Dornelor; membră a Societății pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina. Părinții: Teodor și Ecaterina (n. Păun). Sora scriitorului Vasile Andru. Căsătorită cu profesorul Filon Lucău. Studii: Școala Pedagogică de Învățători Rădăuți (1954). Învățătoare în școlile din Gălănești (1954-1955) și Arbore (1955-1961); transferată în munca de control și îndrumare în școli (1961-1968); profesor suplinitor la Sadova (1968); învățătoare la Școala nr. 3 Câmpulung Moldovenesc (1968-1993). Distinsă cu titlul de Învățător evidențiat (1982). Pictează pe sticlă sau realizează cusături artistice cu flori și anotimpuri.

Bibliografie: Zbucium (proză scurtă), Iași, Ed. Pim, 2016, 180 p.; Album (cu Filon Lucău), Iași. Ed. Pim, 2017, 228 p.; Cum poți să uiți? (memorialistică), Iași, Ed. Pim, 2017, 100 p.; Popas într-o gară a trenului timp, Iași, Ed. Pim, 2017, 110 p.

BROASCĂ, ȘTEFAN (18.I.1949, Bahrinești, fostul jud. Rădăuți, azi raionul Hliboca, reg. Cernăuți) – publicist; traducător; critic literar. Vicepreședinte al Societății pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” din Cernăuți. Studii: Școala Medie nr. 10 Cernăuți (1966); secția limba și literatura română a Facultății de Filologie de la Univ. Cernăuți (1971). Profesor de limba și literatura română la Bahrinești (1971-1973). După satisfacerea serviciului militar obligatoriu (1973-1974), devine colaborator, apoi șef de secție la Zorile Bucovinei (ian. 1975 – aug. 1997); redactor-șef la Plai românesc (din nov. 1996); redactor superior la editura „Svit”, redacția din Cernăuți de manuale școlare pentru școlile românești din Ucraina (2002-2007). Traduce peste 30 de manuale pentru școlile românești din Ucraina. Publică sute de articole în presa românească din regiunea Cernăuți, Moldova, România, Canada și SUA. Pensionat 2009. Distins cu Premiul F.C.B. pentru activitatea publicistică (1998).

Bibliografie: Hăitaș de clipe (proză scurtă), Timișoara, Ed. Augusta, 1999, 100 p.

Referințe: Gr. C. Bostan, L. Bostan, Pagini de literatură română. Bucovina, regiunea Cernăuți 1775-2000, p. 556-565; Gr. Crigan, Cartea zoriștilor, p. 368-395.


Ion Broască (26.03.1946, Băhrineşti. În 1964 absolvă Scoala Medie din Tereblecea, iar în 1971 – Facultatea de Medicină Generală a Institutului de Medicină din Chişinău. După absolvire este repartizat la Spitalul de Psihiatrie nr. 2 din satul Curchi, raionul Orhei, în calitate de medic psihiatru. Peste un an este numit şef al Secției de Psihoze Alcoolice. Revine în Bucovina în 1975, fiind angajat ca medic psihiatru-narcolog la Spitalul de Psihiatrie din Cernăuţi. Participă cu elan la înfiinţarea Dispensarului Narcologic Regional şi în anul 1977 se transferă cu serviciul la această instituţie, unde lucrează până în prezent. În perioada 1977-1995 desfăşoară o activitate energică şi sistematică orientată la combaterea alcoolismului şi popularizarea modului rațional de viaţă în mediul populaţiei româneşti din regiunea Cernăuţi. Publică zeci de articole în presa regională, participă la emisiuni de radio şi televiziune, ţine o serie de conferinţe publice în localităţile cu populaţie românească. Elaborează o metodă proprie de tratare a bolnavilor de alcoolism, prin combinarea medicamentelor cu bioenergia şi psihorelaxarea, metodă ce s-a dovedit a fi eficientă. Participă cu comunicări la congrese, simpozioane şi conferinţe ştiinţifice organizate în Federaţia Rusă, Ucraina, Republica Moldova, România, Franţa şi Germania. În 1996 fondează Societatea Medicală  „Isidor Bodea” din regiunea Cernăuţi. În calitate de preşedinte al acesteia, iniţiază şi desfăşoară diverse acţiuni (unele devenind tradiţie) menite să readucă în memoria contemporanilor numele pe nedrept uitate ale multor personalităţi notorii din istoria medicinii bucovinene, să întreţină un dialog permament nu numai într-un cadru de strictă specialitate, ci şi într-o perspectivă mai largă cu medici din România, Republica Moldova şi din alte ţări. În acest context se înscriu tradiţionalele reuniuni medicale organizate sub egida Societăţii „Isidor Bodea” de către Ion Broască. Prin eforturile aceleiaşi Societăţi a fost eternizată memoria a trei mari personalităţi medicale româneşti din Bucovina – Isidor Bodea, Octavian Gheorghian şi Constantin Ţurcan. Medicul Ion Broască este cunoscut drept un bun specialist, atent şi săritor la nevoie, un activist pasionat în apărarea românismului în Bucovina. 
Preşedintele Societăţii, narcologul Ion Broască, a publicat lucrarea „Câteva aspecte din istoria psihiatriei în Bucovina” în volumul „Spitalul Clinic de Psihiatrie din Chişinău: 110 ani de activitate”, apărut în capitala Republicii Moldova în anul 2005. În informaţia „Eşalonul 128”, apărut în volumul îngrijit de preşedintele Societăţii „Golgota” Octavian Bivolaru cu titlul „Memoria durerii” (2013), doctorul Ion Broască publică lista bucovinenilor, care au fost deportaţi la 13 iunie 1941 din staţia feroviară Adâncata în pustiurile din Kazahstan. Tot despre tragediile deportărilor ne vorbeşte Ion Broască în articolul „Reîntoarcerea la baştină după şapte decenii”, apărut în almanahul cultural-literar Ţara Fagilor” (nr. XXI-XXII, 2012-2013). În almanahul „Ţara Fagilor” a mai apărut şi un alt studiu al doctorului Ion Broască – „Dr. Octavian Gheorghian – ilustră personalitate medicală din Bucovina” (nr. XIII, 2004). A fost coordonator de proiect la editarea lucrării „Societatea Medicală Isidor Bodea. 20 de ani de activitate” (Cernăuți, 2017), scrisă de cunoscutul arhivist și publicist cernăuțean Dragoș Olaru.

PATRAȘ, EUGEN (15.IX.1959, Bahrinești, reg. Cernăuți) – avocat; animator al vieții culturale din nordul Bucovinei. Membru fondator și vicepreședinte al Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți (2014), în imobilul situat pe str. Kobileanska nr. 9(fosta stradă Iancu Flondor), achiziționat de familia Patraș și dat spre folosință gratuită ONG-ului. Membru fondator, secretar, vicepreședinte și prim-vicepreședinte al Societății pentru cultură românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți (1990-1993); membru în comitetul director al Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, filiala București (din 1994). Părinții: Nicolae și Aurora. Studii: Școala Medie din comuna natală (1976); licențiat în istorie la Universitatea de Stat din Cernăuți (1982), în drept la Universitatea de Stat din Chișinău (1993) și în relații internaționale la Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București (1997). Studii de doctorat, specialitatea drept internațional, la Facultatea de Drept a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, în calitate de bursier al Statului Român (1993-1998); doctor în drept internațional cu teza: Minoritățile naționale din Ucraina și Republica Moldova – statutul juridic (1998). Avocat al Baroului București (2002). Se implică în mișcarea de redeșteptare națională a românilor din nordul Bucovinei.

 Face parte din grupul de inițiativă care la începutul anilor ’90 reușește ca în mai multe localități cu populație română compactă să fie redeschise școli (Camenca, Corovia, Storojineț, Molodia) sau clase (Valea Cosminului) cu educație în limba română (dispărute mai târziu). Inițiator al proiectului prin care, împreună cu colegii din Societatea „Mihai Eminescu” și cu sprijinul părinților, reușește să obțină de la autorități deschiderea în centrul orașului Cernăuți a Școlii medii nr. 29 (azi Gimnaziul nr. 6 „Alexandru cel Bun”), cu educație în limba română (sept. 1991) și a unei grupe românești în cadrul Grădiniței nr. 1 din Cernăuți (1991). Organizează, la 30 mai 1999, vizita Regelui Mihai I și a Reginei Ana la sfințirea noii biserici de la Bahrinești și la Varnița (Fântâna Albă), pentru a depune o coroană de flori la Memorialul românilor bucovineni mitraliați la 1 Aprilie 1941 de grănicerii sovietici, aceasta fiind prima și ultima vizită a familiei regale în nordul Bucovinei, după 1944. Între 2002-2007 i se interzice intrarea în Ucraina, iar în baza Acordului privind colaborarea pentru combaterea crimei organizate (?!), încheiat între șefii serviciilor speciale din statele-membre ale CSI, semnat la Tbilisi în 31.V.1995. S.B.U. va insista, prin intermediul FSB-ului rusesc, ca și Serviciul de Securitate și Informații al Rep. Moldova să-i aplice măsura de interdicție de intrare și pentru Rep. Moldova (Curtea de Apel din Chișinău va anula această interdicție în 2003). Membru în colegiul de redacție al revistei trimestriale Mesager bucovinean (din 2013), editată de S.C.L.R.B. Tipărește pe spezele sale, la Cernăuți, mai multe lucrări despre trecutul istoric și cultural al Bucovinei: Unirea Bucovinei de Radu Economu (Cernăuți, Ed. Alexandru cel Bun, 2011), Arboroasa. File din cronica vieții studențești cernăuțene de Pantelimon Socaciu (Rădăuți, Ed. Septentrion, 2009), Istoria orașului Cernăuți de Al. Bocănețu (Ed. Zelena Bukovyna, 2010), Bucovina în primele descrieri geografice, istorice, economice și demografice, ed. bilingvă, îngrijită de acad. Radu Grigorovici (Ed. Alexandru cel Bun, 2011), Eudoxiu Hurmuzachi, omul providențial al Bucovinei de Dumitru Covalciuc (Ed. Misto, 2015), 20 de ani în Siberia de Anița-Nandriș Cudla (Ed. DrukArt, 2017), Eudoxiu (Doxaki) Hurmuzaki, 1812-1871 de Ilie Luceac (Ed. Alexandru cel Bun, 2015) ș.a. Publică 15 articole dedicate în special problematicii minorităților naționale, în: Glasul Bucovinei, Plai românesc ș.a. Distins cu: Premiul „Andrei Rădulescu” al Uniunii Juriștilor din România (1998); Premiul Institutului Cultural Român și al Fundației Răsăritul Românesc (din Chișinău) pentru contribuția esențială la deschiderea Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți și aportul său la păstrarea și revigorarea identității românești din reg. Cernăuți (2016).

Bibliografie: Minoritățile naționale din Ucraina și Republica Moldova – statutul juridic, Cernăuți, Ed. Alexandru cel Bun, 1998, 315 p. (Premiul Uniunii Juriștilor din România).

PATRAȘ, MIHAI (25.VI.1951, Bahrinești, reg. Cernăuți) – economist; om politic. Membru al Academiei Internaționale de Management, cu sediul la Moscova, înregistrată la Londra; membru fondator al Asociației Economiștilor din Moldova. Studii: Școala Medie din Tereblecea (1966-1968); Facultatea de Economie a Institutului Politehnic din Chișinău (1968-1972). Doctoratul în economie, cu teza Cercetarea relațiilor economice și financiare între state. Autor al unor lucrări din domeniul științelor și relațiilor economice și al unor dicționare de terminologie economico-financiară. Angajat la Comitetul de Stat al Planificării al RSS Moldovenești (1980-1989). 

Laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova, în domeniul științei, tehnicii și producției. Profesor universitar asociat al Academiei de Științe Economice și al Universității Libere Internaționale a Moldovei. A publicat peste 20 de lucrări din domeniul economiei. Deputat al poporului în 1990. A fost președinte al comisiei parlamentare pentru politică financiară și bancară în Parlamentul de la Chișinău.

Bibliografie: Dicționar economic rus-român, Ed. Gheorghe Asachi, Chișinău, 1994, VIII+472 p.; Dicționar economic și financiar-bancar englez-român. Peste 125.000 de termeni și expresii uzuale / Economic and financial-banking English-Romanian dictionary. Over 125.000 words and expressions (în colab. cu Corina Patraș), Chișinău, Ed. Litera, 2002, 824 p.; Dicționar economic și financiar-bancar englez-român / Economic and financial-banking English-Romanian dictionary (editori științifici Lucia Ciocan și Eugen Lungu), ed. a II-a, Chișinău, Ed. Arc, Ed. Gunivas, 2008, XI+780 p.

Referințe: E. Satco, Enciclopedia Bucovinei: vol. II, p. 180-181; Mihai Patraș. Biobibliografie, alcătuită de Boris Parii, Chișinău, U.S.M., 2006, 81 p.; M. Irimescu, Societatea pentru Cultura...: vol. II, p. 425.

PREPELIȚĂ, MIHAI (19.X.1947, Bahrinești, fostul județ Rădăuți, azi raionul Hliboca, reg. Cernăuți) – poet; romancier; traducător; pictor. Membru în: Societatea Teatrală din Moldova (1972); Uniunea Scriitorilor din Moldova (1984); Uniunea Scriitorilor din U.R.S.S. (1984); Uniunea Scriitorilor din România (1994), UNITER (1995); Academia de Științe, Literatură și Arte Oradea ș.a. Părinții: Vasile și Saveta (n. Patraș). Studii: Școala Medie nr. 10 din Cernăuți (1965); Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1970). Debutează ca poet în 1969, împreună cu Leonida Lari, la o ședință de cenaclu a Universității din Chișinău. În același an debutează ca pictor cu portretele lui Mihai Eminescu și Veronica Micle, prezentate la expoziția republicană „Luceafărul poeziei noastre”. Pictor la Stadionul Republican din Chișinău (1970); inspector-critic de artă la Fondul Plastic din Chișinău (1971-1972); secretar literar și pictor-scenograf la Teatrul „A.S. Pușkin” din Chișinău (1972-1976). Din cauza orientării proromânești, a activității literare, artistice și politice, în februarie 1977 este bătut de KGB și internat, până în aprilie, într-un spital de psihiatrie. Este obligat să semneze o declarație că părăsește R.S.S. Moldovenească pentru totdeauna. Pleacă la Moscova unde se întâlnește, printre alți români stabiliți în capitala sovietică, și cu Emil Loteanu. Pictor-scenograf la Teatrul „Vasile Alecsandri” din Bălți (1978-1979). Stagiu de doctorat la Institutul de Artă Teatrală „A. Lunacerski”, Moscova (1979-1982). Doctoratul în dacoromânistică, 2000. Urmează o viață plină de aventuri, cu expulzări, locuiri clandestine pe fostul teritoriu al U.R.S.S. Expulzat în 1986 din Moscova. Din 1994 obține cetățenia română. Preocupări de ziaristică, pictură, traduceri în și din limba rusă. Autor a peste 50 de volume, din care 10 apărute la Editura de Stat din Chișinău și Moscova (1980-1991). În 1981 publică romanul Îmblânzirea curcubeului, cu subiect din viața bucovinenilor. Distins cu Premiul I pentru portretele poeților Mihai Eminescu și Veronica Micle (Chișinău, 1970); Premiul Fundației „Lucian Blaga”, Alba Iulia (1995); Medalia „Mihai Eminescu” a Ligii Culturale a Românilor de Pretutindeni (București 2000) etc.

Bibliografie (selectiv): I. Volume: Mama noastră – Pasăre albastră. Povestiri, Chișinău, Ed. Literatura Artistică, 1980, 40 p.; Constelația tinerelor talente. Schițe, Chișinău, Ed. Cartea Românească, 1982, 198 p.; Constantin Constantinov. Monografie, Chișinău, Ed. Literatura Artistică, 1982, 116 p.; Za gorizontom (Dincolo de orizont). Proză, Chișinău, Ed. Molodaia Gvardia, 1986; Tânguiosul glas de clopot. Evocare documentară, 1855-1859, Chișinău, Ed. Literatura Artistică, 1989, 214 p.; Peste Carpați, peste cutremure… Versuri lirice, versuri dramatice, Chișinău, Ed. Literatura Artistică, 1989, 103 p.; Deni Udaci (Ziua Norocului), Basme pentru copii, Moscova, Ed. Malîș; Vântul și măștile. Roman, București, Ed. Victoria, 1991, 215 p.; 101 Poeme Haiku / 101 Haiku Poems / 101 poemes Haiku, ed. trilingvă (română, engleză și franceză), București, Ed. Haiku, 1994, 120 p.; Dialoguri de sânge. Publicistică, ed. a II-a, revăzută și adăugită, București, Ed. Vasile Cârlova, 1996, 454 p.; Necropole pentru suflet. Poeme, București, Ed. Vasile Cârlova, 1996, 450 p.; Îmblânzirea curcubeului. Roman în 12 zodii, Partea I și a II-a, București, Ed. Vasile Cârlova, 1997, 452 p.+449 p.; La casa cu nebuni. Dramaturgie, București, Ed. Vasile Cârlova, 1997, 480 p.; Ucenic la Eminescu, București, Ed. Vasile Cârlova, 1997, 452 p.; Altarul Muzelor. Monografii, eseuri, recenzii, dialoguri, București, Ed. Vasile Cârlova, 1997, 456 p.; Din gulagul românilor… Mărturii, București, Ed. Vasile Cârlova, 1998, 476 p.; Eu sunt născut în Bucovina… Confesiuni, București, Ed. Vasile Cârlova, 1999, 450 p.; Codrii Cosminului. Nuvele, București, Ed. Vasile Cârlova, 1999, 451 p.; Poem nocturn. Versuri, Timișoara, Ed. Augusta, 2000, 95 p.; 111 Poeme haiku, București, Ed. Făt-Frumos, 2001, 113 p.; 1001 Poeme haiku, București, Ed. Făt-Frumos, 2002, 116 p.; Dacă rusoaicele nu mai au de la cine naște copii, agață un român… (teatru), București, Ed. Făt-Frumos, 2003, 90 p.; Nebunul și floarea. Piesă în 2 părți, Târgu-Mureș, Ed. Ardealul, 2003, 79 p.; Poeme uitate, Timișoara, Ed. Augusta&Art-Press, 2004, 154 p.; Românii uitați în Imperiul Răului (articole, interviuri): vol. I Dincolo și dincoace de moarte, București, Ed. Printech, 2004, 272 p.; Idem: vol. II Dincolo și dincoace de viață, București, Ed. Printech, 2005, 291 p.; Idem: vol. III: Dincolo și dincoace de sârma ghimpată, București, Ed. Printech, 2007, 284 p.; Idem: vol. IV Dincolo și dincoace de adevăr, București, Ed. Printech, 2008, 252 p.; vol. V Dincolo și dincoace de neputințele unirii, București, Ed. Printech, 2009, 260 p.; Idem: vol. VI Basarabia – 200, București, Ed. Printech, 2012, 290 p.; Doi plus unu și un cal, București, Ed. Făt-Frumos, 2004, 60 p.; Alte poeme uitate, București, Ed. Printech, 2005, 150 p.; Bucovina cea martiră. Poeme, București, Ed. Printech, 2006, 136 p.; Basarabia martiră. Poeme, București, Ed. Printech, 2007, 140 p.; Cerul de la Parcova. Poeme haiku, București, Ed. Făt-Frumos, 2007, 104 p.; Aforismele unei vieți ratate, București, Ed. Paco, 2007, 100 p.; Mozaic basarabean. 100 poeme haiku, București, Ed. Printech, 2008, 17 p.; Liubovi i smerti v konțe tîseaceletiia. Roman, București, Ed. Printech, 147 p.; Ochiul lui Dumnezeu. Poeme, București, Ed. Printech, 2008, 144 p.; Crinii de la Parcova. 101 poeme haiku, București, Ed. Printech, 2009, 42 p.; De dragoste și singurătate. Nuvele, București, 2010, 333 p.; Dragoste și moarte la sfârșit de mileniu. Roman, ed. a II-a, revăzută, adăugată și îngrijită de Geo Stroe, București, Ed. Tempus Dacoromânia Comterra, 2010, 152 p.; Triunghiul sacru. 101 poeme haiku, București, Ed. Printech, 2010, 38 p.; Ikrik bez prava na eho. Tragedie în două părți, București, Ed. Printech, 2010; Somnambuliada sau Manifestul unui poet postmodernist. Poem, București, Ed. Tempus Dacoromânia Comterra T.D.C., 2010, 30 p.; Moartea, din gelozie… Nuvele, București, Ed. Tempus Dacoromânia Comterra, 2010, 353 p.; Dosarul Nobel. Biobibliografie, București, Ed. Printech, 2011, 68 p; Martyrion. Poeme, București, Ed. Printech, 2012, 122 p.; Șarpele cu două capete. Nuvele, București, Ed. Printech, 2012, 301 p.; În căutarea lui Emil Loteanu... (monografie), ed. a II, București, 2016, 436 p.

II. Traduceri (selectiv): Iaan Rannap, Vulturul cel de pe urmă. Nuvelă, Chișinău, Ed. Literatura Artistică, 1981, 176 p.; Stanislav Zigunenko, Salut, mă numesc Robotică!, Chișinău, Ed. Literatura Artistică, 1988, 64 p.; Igor V. Dolgopolov, Arta plastică rusă: vol. II, Chișinău, Ed. Literatura Artistică, 1989, 632 p.; Ludmila Serostanova, Imperiul amazoanelor (roman istoric), București, Ed. Printech, 2009, 314 p.

Referințe (selectiv): A. D. Rachieru, Mihai Prepeliță: un pelerin „disperat”, în vol.: Poeți din Bucovina; p. 354-361; E. Satco, Enciclopedia Bucovinei: vol. II, p. 267-268; B. Crăciun, D. Crăciun-Costin, 1500 Scriitori români clasici și contemporani..., p. 396; Dicționarul general al literaturii române: vol. V P-R, p. 451; A. Sasu, Dicționarul biografic al literaturii române: vol. II M-Z, p. 435-436; Mihai Prepeliță. Biobibliografia, ed. alcătuită de Larisa Bulat, Chișinău, 2011, 144 p.