"Музейний простір: природа, історія, культура" / „Spațiul muzeal: natură, istorie, cultură”

 

16 травня 2025 року, в Чернівецькому обласному краєзнавчому музеї #ЧОКМ відбулася перша Всеукраїнська науково-практична конференція "Музейний простір: природа, історія, культура", приурочена до Міжнародного дня музеїв.

До роботи конференції долучилися понад 50 учасників – співробітників музеїв, закладів освіти, громадських об’єднань, наукових і природоохоронних установ та організацій.

З вітальними словами до учасників конференції звернулися представники обласної влади: заступник начальника Чернівецької обласної військової адміністрації Роман Греба Roman Greba; заступник начальника управління, начальник відділу з питань культури і мистецтв, охорони культурної спадщини управління культури Чернівецької обласної військової адміністрації Еріка Черней; головний спеціаліст відділу супроводу реформ та аудиту місцевих програм Чернівецької обласної ради Віктор Грига.

Від імені співорганізаторів присутніх з початком роботи конференції привітали: в.о. директора Чернівецького обласного краєзнавчого музею, кандидат біологічних наук Назар Смірнов; проректор з наукової роботи Чернівецького національного університету імені Юрія Федьковича, доктор хімічних наук Юрій Халавка; голова Чернівецької обласної організації Національної спілки краєзнавців України, доктор історичних наук Олександр Добржанський; голова Чернівецького регіонального підрозділу Всеукраїнської громадської організації «Спілка археологів України», кандидат історичних наук Микола Ільків

Побажали плідної роботи учасникам заходу наші шановні гості: в.о. директора Ніжинського краєзнавчого музею імені Івана Спаського Тетяна Брязкало; журналіст, політолог Вадим Денисенко.

У цікавих і змістовних доповідях учасники представили матеріали, що охоплюють широке коло питань музейної справи, а також результати різнопланових наукових досліджень і розвідок у природничій і гуманітарній галузях. Поділитися своїми напрацюваннями мали можливість як уже знані фахівці, так і ті, хто робить лише перші крони на дослідницькій стежці.Виступи учасників та обмін думками здійснювалися у змішаному форматі – наживо у ЧОКМ з можливістю доєднатися через платформу Google Meet.

Матеріали конференції, що стосуються різноманітних аспектів вивчення природи, історії, археології, літератури, мистецтва та музеєзнавства, опубліковані у вигляді збірника, паперові примірники якого отримали присутні учасники. Це видання було здійснене за фінансової підтримки Управління культури Чернівецької обласної державної адміністрації

Приємним бонусом для учасників стало щире спілкування, нові знайомства та позитивні емоції.

Деякі доповіді з конференції на youtube-каналі: https://www.youtube.com/@vladimiracatrini

Щиро дякуємо учасникам за активність і плідну роботу.

До нових зустрічей у Краєзнавчому!

Чернівецький обласний краєзнавчий музей / Chernivtsi Regional Museum Чернівецька обласна військова адміністрація Управління культури Чернівецької обласної державної адміністрації Чернівецька обласна рада БФ «Фундація Родини Мандичевських» Liceul Bahrinești - Багринівський ліцей Чернівецький регіональний підрозділ ВГО "Спілка археологів України" Педагогічний музей України

„Spațiul muzeal: natură, istorie, cultură”

La data de 16 mai 2025, în contextul celebrării Zilei Internaționale a Muzeelor, Muzeul Etnografic și Istoric Regional din Cernăuți a găzduit prima ediție a conferinței științifice și practice cu tema „Spațiul muzeal: Natură, Istorie, Cultură”, desfășurată în format hibrid.

Evenimentul a reunit peste 50 de participanți – cercetători, cadre didactice, specialiști din domeniul muzeologiei, reprezentanți ai instituțiilor culturale și științifice, precum și studenți și doctoranzi – care au susținut comunicări în cadrul următoarelor secțiuni tematice:

Floră și faună.

Colecții de istorie naturală.

Istorie și patrimoniu cultural.

Literatură și artă.

Protejarea muzeelor și a monumentelor.

Personalități.

Conferința a fost realizată în parteneriat cu Consiliul Regional Cernăuți, Administrația Militară Regională Cernăuți, Universitatea Națională „Iurii Fedkovici”, Uniunea Națională a Istoricilor Locali din Ucraina, Uniunea Arheologilor din Ucraina și Liceul din Bahrinești.

În deschiderea evenimentului, participanții au fost salutați de reprezentanți ai autorităților publice regionale, printre care: Roman Greba, șef adjunct al Administrației Militare Regionale; Erica Chernei, șef adjunct al Departamentului pentru Cultură și Protecția Patrimoniului Cultural; și Viktor Griha, specialist principal în cadrul Consiliului Regional Cernăuți.

Mesaje de bun venit au fost transmise, de asemenea, de către: dr. Nazar Smirnov, director interimar al muzeului; dr. Iurie Halavca, prorector pentru cercetare științifică al Universității Naționale „Iurii Fedkovici”; dr. Olecsandr Dobrzhanski, președintele Organizației Regionale Cernăuți a Uniunii Istoricilor Locali; și Micola Ilkiv, reprezentant al Uniunii Arheologilor din Ucraina.

Lucrările prezentate au reflectat o diversitate tematică și metodologică, acoperind problematici actuale din domeniile muzeologiei, științelor naturii și științelor umaniste. Atât specialiști consacrați, cât și tineri cercetători au beneficiat de un cadru favorabil dialogului științific și schimbului de idei. Comunicările s-au desfășurat într-un regim mixt – în prezență fizică la sediul muzeului și online, prin intermediul platformei Google Meet.

Volumul conferinței, ce reunește articolele științifice prezentate, a fost publicat și distribuit participanților. De remarcat este faptul că, în cursul acestui an, instituția gazdă a reușit să tipărească atât volumul conferinței, cât și două numere ale Almanahului Muzeului, realizări posibile grație sprijinului financiar acordat de Departamentul de Cultură al Administrației Regionale de Stat Cernăuți.

Muzeul Etnografic și Istoric Regional din Cernăuți reprezintă un punct de referință pentru cercetarea și valorificarea patrimoniului cultural și istoric al regiunii. Vizitatorii pot admira o serie de exponate remarcabile, inclusiv lucrări semnate de artiști români precum Epaminonda Bucevschi și Eugen Maximovici, dar și obiecte din perioada medievală a Principatului Moldovei. Printre piesele de rezistență se numără o monedă emisă în timpul domniei lui Petru Rareș, o copie a Drapelului lui Ștefan cel Mare și Sfânt, precum și două portrete ale Reginei Maria.

Conferința a beneficiat și de prezența unor specialiști de la Muzeul Klîmentie Șeptîțki din Liov, care au prezentat colecții reprezentative pentru Bucovina, între care se regăsesc: o casă boierească de început de secol XX din satul Berezhonca și Biserica „Sfânta Treime” (1774), transferată în anii 1960 în cadrul muzeului în aer liber din Clocucica.

Această biserică din lemn, cu o istorie deosebită, a fost edificată în 1774, în perioada Principatului Moldovei, cu sprijinul episcopului de Rădăuți Dosoftei Herescu, și a fratelui său, starostele Ilie Herescu din Cernăuți.

Strada care trecea prin drepta bisericii a fost denumită ulterior str. Sf. Treime (atăzi Bulevarul Bogdan Hmelnițki, la sud de Palatul Mitropolitan). La 12 octombrie 1777 episcopul Dosoftei Herescu a primit aici jurământul solemn de credință a boierilor și a clerului bucovinean față de noua stăpânire Habsburgică.

Între 1781–1864 a funcționat ca catedrală a Episcopiei Bucovinei, iar în 1876 a fost relocată în suburbia Clocucica. În anii 1960, edificiul a fost transferat la Muzeul Arhitecturii și Vieții Populare „Dumbrava lui Șevcenko” din Liov, fiind considerat un important exemplu de arhitectură religioasă din lemn specifică Bucovinei.

Un episod mai puțin cunoscut, dar de o profundă semnificație spirituală, este găzduirea, între 29 iunie și 7 septembrie 1783, a moaștelor Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava în această biserică, în drumul lor de întoarcere spre Suceava, după o perioadă de aproape un secol în care au fost păstrate la Zolkiew, în urma unui conflict militar între Polonia și Imperiul Otoman din 1686, împreună cu Mitropolitul Dosoftei, au făcut și acolo nenumarate minuni și vindecări de boli timp de 97 de ani încât alergau la moaştele marelui mucenic tot felul de credincioşi ortodocşi şi catolici, şi primeau ajutorul lui după credinţa şi evlavia fiecăruia. Astfel, prin sfintele lui moaşte s-a făcut o adevărată împăcare între ortodocşi şi catolici.

Conferința s-a încheiat într-o notă pozitivă, marcând nu doar un succes științific, ci și o oportunitate valoroasă de relaționare, schimb de experiență și consolidare a cooperării între specialiști din domenii diverse.