Articolul
prezintă activitatea juristul, muzicologului, avocatul, profesorul Erast
Mandicevschi (1860 – 1946), personalitate dată uitarii în spațiul cultural 47
al Europei și Romaniei. Implicarea sa activă în viața juristica a Vienei,
Cernăuțiul și a Bucurestiul a fost reflectată pe larg în coloanele ziarelor și
revistelor de specialitate. În contextul în care numeroși profesori de juristi
și muzicologii ai gimnaziilor din tot Imperiul Austro-Ungar și regatul vechi,
Erast Mandicevschi, un strălucit profesor de Justitie și un talentat promotor
al culturii muzicale, a fost cel care a susținut în fața acestei audiențe o
serie de prelegeri, despre care a scris în detaliu presa vremii. În epoca
respectivă, muzica era predată de specialiști și era considerată drept
disciplină obligatorie pentru fiecare persoană educată. Mandicevschi nu și-a
uitat compatrioții, contribuind în toate privințele la dezvoltarea culturală a
societăților artistice românești. Pentru diverse manifestări culturale,
sărbători religioase, aniversări, el a compus, în preuna cu fratii săi potrivit
obiceiurilor din epoca respectivă, noi opere muzicale. Totodată, a donat
numeroase pagini cu partituri muzicale, lucruri menționate în presa vremii.
Ziarele din Viena și din alte Țara au publicat articole pline de entuziasm
despre aniversarea compozitorului, Eusebie Mandicevchi, la care a participat și
Erast Mandicevchi. Bucovinenii l-au omagiat, la rândul lor, pe marele juristic
cernăuțean. În capitala provinciei, prin eforturile Societății muzicale-culturale
„Ciprian Porumbescu”, „Arboroasa ”, „Junimea”, a fost organizată o serie de
evenimente muzicale. Presa locală a relatat detaliat despre aceste manifestări.
Trebuie să subliniem că, Erast Mandicevschi afost și preşedinte al Asociaţiei
„Cercul Bucovinenilor” din Bucureşti, editor al publicaţiei „Gazeta
bucovinenilor”, între anii 1934-1938. După Unirea din 1918 a fost secretar
pentru justiţie al Guvernului local al Bucovinei.
Cuvinte
cheie: Erast Mandicevschi, ziare, reviste, Bucurestiul,
Bucovina, profesor, Viena, Cernăuți, gimnaziu, societate.
Cvartetul fraților Mandicevschi - Dela stânga la drepta: Erast - Eusebie - Constantin - Gheorghe.
Din cele mai vechi timpuri, Bucovina era slăvită prin
familii de intelectuali, care creau reuniuni culturale. Prin intermediul acestor
reuniuni se organizau serate muzicale, reprezentări teatrale. Un loc deosebit
în activitatea acestor reuniuni culturale ocupa familia Mandicevschi.
Sunt bine cunoscuți Eusebie
şi Gheorghe Mandicevschi – renumiți compozitori, Constantin Mandicevschi –
profesorul de istorie, director de liceu, director al Bibliotecii Universităţii
din Cernăuți, compozitor, autorul renumitului, imn al Ţării Fagilor – “Cântă
cucu-n Bucovina”, Ecaterina – traducătoare şi pedagog de muzică. Dar, iată,
fratele lor, Erast Mandicevschi, din păcate, a fost dat uitării.
Erast Mandicevschi s-a născut la 29 septembrie 1860,
în satul Băhrineşti (astăzi regiunea Cernăuți, Ucraina), şi a murit în 1946, la București.
A învățat la Gimnaziul Superior de Stat din Cernăuți (Obergymnasium),
susținând examenul de maturitate în 1879. Este absolvent al
Facultății de Drept a Universității din capitala Bucovinei (1883).
A fost
vicepreședinte, membru activ, între anii 1879-1883, al Societății Academice
„Junimea” din capitala Bucovinei istorice. Erast Mandicevschi a fost şi membru
al Societăţii „Arboroasa”, înființată la 10 decembrie 1875 din care făceau
parte studenţii români de la Universitatea din Cernăuţi. Pentru ținuta demnă,
românească şi atitudinea patriotică şi curajoasă, societatea a fost desfiinţată
la 13 noiembrie 1877 de către guvernul austriac. Dar, ideile şi idealurile
„Arboroasei” n-au murit, ci au rămas peste ani. Ele vor continua să
însuflețească studențimea română după Marea Unire din 1918, când ia ființa
centrul studențesc „Arboroasa”.
La 9/21 decembrie 1875, a avut loc ședința
Societății culturale „Arboroasa”, unde Ciprian Porumbescu este numit „regens
chori” – conducătorul corului „Arboroasa”. Tânărul muzician şi patriot a fost
impulsul dinamic, principalul motor al „Arboroasei”. Societatea îl preocupa mai
mult decât orice. între ani 1875-1877 activitatea lui Ciprian Porumbescu la
Societatea „Arboroasa” s-a întretăiat cu cea a lui Erast Mandicevschi, pe care
compozitorul l-a cunoscut. Ciprian Porumbescu a compus pentru „Arboroasa” o
serie de cântece pe versuri de I. A. Lapedat, Vasile Bumbac, Tudor Stefanelli.
Mai târziu va compune muzică pe versurile lui Erast Mandicevschi, Atanasie
Marinescu, Nicu Xenopol, Dimitrie Petrino etc.
În anul
1879, când Erast Mandicevschi îşi făcea studiile la Viena, din nou s-a întâlnit
cu Ciprian Porumbescu, care frecventa des societatea lui Erast Mandicevschi,
apreciată în lumea muzicienilor. Ciprian Porumbescu va fi autorul multor
compoziții pe versurile lui Erast Mandicevschi.
Are o
strălucită carieră juridică: în anul 1910 a fost consilier aulic şi
președinte al Tribunalului Suceava; în anul 1912 a fost consilier la
Curtea de Casaţie din Viena, primind Ordinul „Sf. Leopold”. în 1919, a fost
secretar-şef de justiție în Cernăuţi; de la 1920 – şi la înalta Curte de
Casație şi a Justiției din Bucureşti; la fel şi profesor universitar
de drept civil la Universitatea din Bucureşti.
Din anul 1920 a fost
președinte al Asociației „Cercul Bucovinenilor” din București, editor
al publicației „Gazeta bucovinenilor”, între anii 1934-1938. După Unirea
din 1918 a fost secretar pentru justiție al Guvernului local al Bucovinei.
A avut o bogată activitate publicistică în presa de specialitate a timpului, a
fost membru al Societății pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina
în perioada austro-ungară.
Erast
Mandicevschi este unul dintre membrii familiei Mandicevschi despre care merită
să se scrie şi să se evoce.
În Arhiva de
stat a regiune Cernăuți, ce păstreaza unele documente despre Erast
Mandicevschi, ca student, activist al miscări culturale romanesti, ca funcionar
bublic, printre care sunt și, nice documente cân a lucra ca profesor la
Facultatea de Drept la Cernăuți între ani 1921/23. Vom prezenta doau date care
se refera la angajare la universitate.
Prima: Domnul
Director General
Raspunzând la
raportul Dvs. Nr. 5945 din Octombrie, avem onoare a va face cunostința că
repartul Nr.2778 din 31 Mai, împreună cu toate lucrările relative la drepturile
de gradație ce sar cuveni Dlui Dr. Mandicevschi, fost profesor Universitatar la
Universitate din Cernăuți, au fost pre date cu adresa Nr.11247 din 9 Iulie 1922
Dlui Petru Marinescu, inpesctor general, care urmează să se întânească în
curând cu delegații acelei Unuversutăți pentru verificare Titlurile și
drepturilor manibrilor corpului didactic Universitar din Cernăuți.
Acesta Comisiune
va trausa și chentiunea primitoare pe Dl. Dr. Mandiceschi.
Directorul
Genearl. Or. Ilas.
Secretarul
General.
Domnului Director general de
Intrucție lui Cernăuți.
A doua: Domnule
Secretar General.
Avem onoare a să face cunoscut că
prin Inaltul Decret Regal Nr. 5314 din 13 Dec. 1920, au fost numiți profesori
titular la Facultatea de Drept, pe ziua de 1 Decmbrie 1920 următori.
Dl. Dr. G.
Drăgănescu, pentru dpretul civil român și Enciclopedia dreptului.
Dl. Dr. Erast
Mandicevchi, pentru procedura civilă.
Familia
1883, Anul 19, Nr. 52.
Despre
unele activitațile ale
vieții lui Erast Mandicevschi
le găsim informații în periodicele vremii:
Familia – 1883: Societatea
„Junimea“ din Cernăuţi ni-a trimis raportul său anual dela 11 noembrie 1882
până la 1 noembrie 1883. De ora ce corespondentele nostru din Bucovina a
schiţat deja activitatea acestei Societăţi, din raportul presinte vom scote
numai următorele date: Comitetul Societăţii fu compus astfel: presidentele Lazar Vicol, vice-president când. jur.
Erast Mandicevschi, secretariul
stud. fii. Teodor Popovici şi stud. jur. George Popovici, cassar stud. jur.
Valerian Halip, controlor stud. jur. Teodor cav. de. Flondor, bibliotecar stud.
jur. Ilie Dan. In cabinetul de lectură s-au aflat 31 de foi; biblioteca constă
din 931 opuri în 917 volume şi 255 broşure; Societatea a avut 7 membrii
onorari, 8 fundatori, 6 emeritaţi, 9 spriginitori, 7 binefăcători, 63 ordinari.
Averea Societăţii: fondul disponibil 627 fl. 811. cr.,
fondul neatacabil 561 fi. 40 cr.
Societatea pentru literatura şi cultura
română din Bucovina a decis a ţină în lunile januarie - februarie prelegeri
publice gratuite. La comitetul acestei societăţi sau respicat următorii domni
dorinţa de a ţină prelegeri, şi anume dl Sbiera, profesor de universitate, dl
Ion Bumbac, Stefan Stefanovici,
Dumitru Socolan şi Dionisiu O. Olinescu, cel din urmă va citi studiul său
archeologic despre “Tesaurul dela Petrosă, său Cloşca cu puii sei”. Atârnă dela
publicul român, ca aceste prelegeri să se prourmeze după programa otărîtă. De
va fi concursul mare, prelegerile se vor ţină în sala cea mare societăţii filarmonice “Armonia”. Intra
decea decembre societatea filarmonică română. “Armonia” aranzat serata a treia
musicală cu concursul benevol al domnei Virginia Zurcan, şi a domnişorelor
Elena Mitrofanovici şi Maria Mandicevschi. Programa acestei serate musicale a
fost: Beethoven, trio pentru piano, violină şi celo, esecutată de dna Virginia
Zurcan şi dnii Leo cav. de Goian şi Erast Mandicevschi; “Jensen Crucea la
drum”, “Lumini inşelăibre”, şi “Chopin”: vals, soli pentru piano, de dşora
Elena Mitrofanovici; Mendelsohn: “Cântec de ernă”, “Cântec de primăveră”, solo
pentru sopran, de dşora Maria Mandicevschi; Schubert: “Alter ego”, solo pentru
bas, de dl Alecu Isecescu, şi Beriot: “Air variee”. duo pentru piano şi
violină, de dna Virginia Zurcan şi dl Leo cav. de Goian. Piesele alese cu mult
gust musical se esecutară cu cea mai bună precisiune şi esactitate. Mai ales dl
Leo cav. de Goian şi dşora Maria Mandicevschi dispun de o technică mult
desvoltată. Asemene dispune de o voce curată şi sonoră dl Alecu Isecescu. De
regretat eră concursul cel slab al publicului român in astă sera. Dionisiu Olinescu.
În această casă a trait Erast Mandicevschi (din per. înterbelică), fosta str. Războieni actual Lukyana Kobylisy № 9.
Serisori din Bucovina. Cernăuţi 16
decembre. Şedinţa festivă a societăţii “Junimea”, serbarea a patra Georgi,
prelegeri gratuite, serata musicală a societăţii “Armonia”. La 2 decembre
societatea academică română “Junimea” aranjeaza în localităţile societăţii
filarmonice române “Armonia” şedinţa ei festiva de deschidere. În loc de bănci înşirate una lângă alta şi
numet rate, se găsiau mese lungi întinse la cari sau aşezat ospeţii veniţi inrun numer forte
considerabil. Se aflau representanţi din toate stările, afară de aristocraţie.
Aci eră rectorul universităţii, toţi decanii facultăţilor, profesorii români
din Cernăuţi, şi toţi amploiaţii şi impegaţii români, erau şi representanţii
ovreilor, cari ţin cu Românii, numai membrii aristocraţi ai societăţii
“Junimea” lipsiau. Două mese lungi erau ocupate numai de membru acestei
societăţi, al căror numer se urcă peste 80.
Glasul Bucovinei 1934: Mana
inaugurală a Cercului Bucovinenilor din Bucureşti cu toate că a împlinit trei
luni dela constituire, Cercul Bucovinenilor din Bucureşti, a avut o activitate
remarcabilă. In afară de şedinţele săptămânale de comitet şi numeroasele
escursii făcute în jurul Capitalei, reuşita admirabilă a agapei inaugurale din
seara zilei de 27 Iunie 1934
a
dovedit încă odată spiritul de solidaritate a Bucovinenilor, cari vor să arate
tuturor celorlalţi fraţi, că nu cantitatea numerică contează, ci calităţile
sufleteşti şi morale. Acestea unite cu entuziasm şi tenacitate trebue să ne asigure
locul şi consideraţia ce ni se cuvine. Prezenţa d-lui Ministru al Muncii Ion I.
Nistor în fruntea Cercului în calitate de preşedinte de onoare, este o garanţie
în plus că vastul program ce şi-l-a propus, va fi realizat în întregime. Agapa
inaugurală a avut loc în frumoasa grădină-restaurant “Coşna-Cireşoaia” şi a
fost prezidată de d-1 Ministru I. Nistor. Cu acest prilej, preşedintele activ
Dr. Erast Mandicevschi, a arătat în scurte cuvinte activitatea Cercului, precum
şi programul ce şi l-a propus să-l realizeze. Punctul principal este
înfiinţarea unui cămin al studenţilor bucovineni din Bucureşti, pentru
realizarea căruia a făcut apel la sprijinul d-lui Ministru, a autorităţilor şi
instituţiunilor financiare şi industriale din Bucovina. D-1 Ministru a promis
tot sprijinul D sale, pentru ca la toamnă să ia fiinţă căminul. Atât d-sa cât
şi preşedintele activ au fost obiectul unei calde manifestaţii din partea
membrilor Cercului şi a studenţimii. După încheerea părţii oficiale a urmat
dansul, reuniunea luând sfârşit în zorii zilei întro dispoziţie de înfrăţire
rară în Capitala noastră cosmopolită. Printre participanţi notăm: D-na şi d.
Ministru I. Nistor, d-na Oltea ing. 1. Apostolescu, născuţă Nistor, Consilier
onorar Dr. Erast Mandicevschi, consilier onorar Dr. C. Chiseliţa, consilieri la
înalta Curte de Casaţie Corneliu Gheorghian şi T. Bocancea, consilier patriarh.
Gh. Velehorschi cu d-na, consilier controlor Dr. Al. Patraş, dir. general
Ieşan, d-nii senatori Dr. T. Lupu şi Lazăr Ropceanu, domnii deputaţi Vasile
Marcu, Tilleman-Pruncul şi Nichifor Robu, docent Dr. I. Bistriceanu cu d-na şi
d-şoara Teo Tesio, Primpreşedinte Dr. I. Ţabrea cu d-na, d-nii judecători Gh.
Cramariuc cu d-na şi C. Albescu, d-nii avocaţi Constantin Vicol cu d-na, Grigore
I. Grecul cu d-na şi Adrian Panu cu d-na, Alexandru Botez, directorul ziarului
economic „Profit şi pierdere“ cu d-na, V. Dimitriuc, Dr. Trifon Hladiuc cu
d-na, căpitan V. Gavrilescu, profesor 1. Gheorghţă, Vasile Balintescu cu
d-şoara, Ilie Sabin şi Brădăţan cu d-na, farmacist Gh. Gheorgian, d-şoara
Danilescu, V. Preotesi, avocat Donisă, Dr. D. Jauca, Hoidas şi alţii a căror
nume nu le-am putut reţine. Deasemenea 30 de studenţi şi studente în frunte cu
preşedintele Cercului studenţesc d-1 Aurel Buliga. Excursiile Cercului vor
continua în toamnă, iar la iarnă, în afară de un ciclu de conferinţe se va
organiza o expoziţie a pictorilor şi sculptorilor bucovineni. In afară de marii
maeştri dispăruţi Bucevschi, Maximovici şi Roşea, vor expune toţi pictorii şi sculptorii
bucovineni în viaţă. Asupra acestora vom reveni la timp mai pe larg.
Țara – 1941: Telegramele
bucovinenilor din Sibiu adresate M. S. Regelui Mihai I. şi d-lui General I.
Antonescu, Conducătorul Statului
M. S. REGELUI MIHAI I. Bucureşti Bucovinenii
şi Basarabenii refugiaţi la Sibiu înălţând rugi pentru izbânda Majestăţii
Voastre şi a Armatei Române întru mântuirea hotarelor noastre de subt ocupaţia
străină şi întru biruinţa creştinătăţii, Vă roagă să primiţi prinosul lor de
credinţă şi de supunere. Trăiască Regele reîntregitor al Ţării şi nădejdea
Neamului.
D-lui General I. ANTONESCU, Conducător al Statului şi al
Oştirilor aliate Bucureşti
Astăzi
se plineşte anul de când urgia roşie şi neomenia comunistă a cutropit Basarabia
şi Bucovina. Fiii Bucovinei adunati în catedrala din Sibiu, înfrăţiţi cu
pribegii Basarabiei şi Ardealului, înalţă fierbinţi rugăciuni de mulţumire şi
de biruinţă pentru Neam şi Ţară. Vă fericesc că ați tras sabia sfântă a Ţării
şi că o purtaţi cu vitejie. Suntem cu toate vrerile alături de armata noastră,
nădejdea şi pavăza fiinţei şi credinţei şi înălţărilor româneşti. Rugăm să ne
ştiţi gata de jertfa supremă, ascultâud poruncile D-voastre. Prof. univ. Al.
Procopovici, Alexandru Hormuzachi, Eugen Grigorcea, prof. Teodor Balan, prof.
Silvia Balan, Elena Szymonowicz preş. Soc. Doamnelor Române din Bucovina, Vica
Procopovici (Mandicevschi),
dr. Radu Grigorcea, Filaret Doboş, Traian Mitrofanovici, dr. Erast
Mandicevschi, G. V. Căleai, S. Păuş, Aurora Danielescu, Maria Neculitza, Lucy
Flondor, Pavel N. Krupenski, Maria Krupenski, Elena M. Krupenski, Pavel M.
Krupenski, Maria Zotta, Maria Grigorcea, Olga Aritonovici, Melania Ţurcan,
Antoinetta Bachnitchi Kapri, Margareta Neculitza, Eugen Neşciuc, Consilier C.
Marosin, Silvia Ţurcan, Molly Grigorcea, Rachila Doboş, Elena Flondor, Maria
Grigorcea, Maria Rădulescu Gastheimb, Dorothea Della Scala, Margarita
Galkiewicz, Vasite Ţurcan, Alexandra Colonel Dimitriu, Erast Semaca, Ecaterina
Mandicevschi, dr. Constantin Berariu, prof. N. Tcaciuc Albu, prof. I. Tarnavschi, prof.
Constantin Popescu, Maria C. Popescu, Ştefan Berariu, Mia Berariu, dr. Artur
Hnidei, Cornelia Nutu, Zina Teleman, Andrei Bobornica, Petru Sviatopolk Mirski,
Pavel Văcariu, X. Zosimovici, N. Seletchi, Maria Gatkiewiecz, Cuciureanu
Alexandra, Rexandra Vasilco, Virginia Bantaş, N. Zosimovici, Ortansa Col.
Maties, Al. Bureacevschi, Alexandru Diaconu, N. Sadovescu, dr. Lazar Dranca,
Maior Schmiedt, Ludmilla Maior Schmicdl, Paulă dr. uran ca,d r. Nicu Marinescu,
Andruhovici Maria, C. Simionovici, Elena Niculitza, Trandafir Iţcuş, Bantaş
Emil, Pr. Budu Sabin, Budu Cornelia, Jeleriu Lia, S. Neculitza, Gatkiewicz Gh.,
Victor Vainescu, Nicola Gatkiewicz, Matieş Florica, Grita Jeleriu, Matieş
Aurora, Victor Baron Stârcea.
Glasul Bucovinei – 1933: Corul plugarilor
din Cosmin la Radio-Bucureşti Numărul cel mai nou (271) al revistei
„Radiofonia“ ne surprindea cu fotografia corului acestuia, atât de apreciat, în
frunte cu făuritorul şi animatorul său, păr. Eugen Jancovschi, anunţându-ne concertul
lui la Radio, Duminică în 26 Noembrie, ora 17/5. Nu se putea ca noi acei de
aice să nu urmărim această nouă izbândă a uituralitâţii bucovinene. A fost
negreşit o revelaţie, pentru multă lume românească. Audiţia sa început cu
“lehova” de Vorobchevici, urmat de “Un cântec” de Mandicevschi, “In ochii tăi”
de Costantin Şandru şi “Cântec scoţian” de Silcher. Apoi, scriitorul Al.
Lascar-Moldovanu, care urma la rând ca să stea, ca în fiecare Duminică, aşa de
frumos “De vorbă cu sătenii”, şi-a arătat adânca mulţămire de a putea admira
corul acesta de “ţărani sadea, dela coarnele plugului”. In continuare am
ascultat: “Mărire lui Dumnezeu” de Beethoven, “Lună nouă, stea vicleană” de Constantin Şandru, “Bujorelul” de
Abt şi două compoziţii de Vasilescu : “Corăbiasca” şi “Din ciclul lui Iancu”. Dacă astfel
păr. Jancovschi a ţinut să facă propagandă şi pentru compozitorii bucovineni,
am regretat lipsa lui Porumbescu, care evident se impunea să figureze în
program şi pe care - de ce n-am spune-o sincer ? - l-am fi preferat lui Abt, lui Sichler şi
îndeosebi lui Beethoven; căci muzica clasică este şi rămâne mai presus de
puterile vrednicilor plugari dela Cosmin, încât executarea coralului acestuia a
fost o intenţie, o nobilă ambiţie, dar na putut să fie o realizare. Aceasta ca
directivă pentru viitor, fără nici un gând de a coborî meritul crainicilor
„veselei grădine“ şi al celui ce stă în fruntea lor.
Universul – 1932: Congresul Uniunii
avocaţilor din România.
Şedinţa de după masă — Problema
impozitelor avocaţilor stârneşte discuţii aprinse. Cuvântul d-lor Gh.
Petrovici, Naumescu, Toncescu, Dumitrescu, Antonescu ş.a.-Conferinţa d-lui
consilier Erast Mandicevschi.
Joi după masă, la ora 4, au continuat
desbaterile congresului avocaţilor în sala cea mare a prefecturii judeţului. A
fost de faţă d. Mihai Popovici, ministrul justiţiei. Biroul congresului a fost
compus după cum urmează : preşedinte C. L. Naumescu, vicepreşedinţi V.
Toncescu, Gh. Petrovici, Alexandru Dragomir şi Demetriu Kiss; secretar general
Grigore Dumitrescu; secretari : Octavion Rusu, Victor Ancuşa, Emil Nicoară,
Victor Tutelca, Aurel Cioceanu.
Impozitele Prodesionale a prezidat d. C.
Naumescu, preşedintele Uniunii, care a dat cuvântul d-Iui Gh. Petrovici,
vicepreşedintele Uniunii, care a desvoltat conferinţa sa despre impozitele
profesionale. D-sa a arătat că avocaţii, cari colaborează la legiferarea
finansară, totuşi sunt supuşi unor impozite excesive, cari sunt cele mai mari
din toată Europa. Impozitul pe venitul profesional al intelectualilor este fundamental
nedrept. Ţări cari au suferit şi ele mult in urma războiului, poate mai mult ca
noi, ca Franţa, Italia, Belgia, au introdus de mult o modificare a impunerii
liberilor profesionişti, în sensul că el este impus ca câştig dintr-o
profesiune intelectuală, iar nu ca venit comercial. Congresul avocaţilor cere
ca şi la noi să se introducă această noţiune a “câştigului”, care implică
reducerea tuturor cheltuelilor pe cari le are avocatul în exerciţiul
profesiunii sale, din venitul lui brut. Arată că in legislaţia financiară din
cele trei ţări menţionate este precizat chiar in lege, ce este câştigul net
impozabil al avocatului, care este mult mai just şi mai echitabil decât este în
România. Mai mult chiar. In Franţa se deduc toate cheltuelile pe cari liberul
profesionist le face pentru căutarea sănătăţii sale, sau a membrilor familiei
sale. Ori la noi în baza legii din 1929 avocatul din România este impus la
impozitul minimal, chiar dacă el nu a lucrat timp de un an întreg, fiind tot
timpul bolnav. Este regretabil, că o asemenea lege sa putut vota de un
parlament, care avea membri foarte mulţi avocaţi.
Este arbitrar şi nedrept în acelaş timp,
că agenţii fiscului, adesea persoane foarte modeste să aibă dreptul a cere
impunerea mai grea a avocaţilor pe motiv că cutare este “un avocat mare”, că el
“are procese mari”, fără a se face nici o precizare, lăsând astfel pe avocat la
discreţia unor organe fiscale adesea prea puţin pregătite pentru rolul lor. Dar
la impozitul pe venit, care e mult mai mare decât în Franţa, Anglia sau Italia,
se adaogă apoi venitul global, adiţionalele, venitul pe drumuri, cari ridică
impozitul la aproape 20 la sută. Avocaţii cer ca cota de 8 la sută să se reducă
la maximum 5 la sută. Impozitul să se aplice apoi nu la venit, ci la beneficii,
cum sa arătat. Să se admită a se scade din venit reducerea tuturor cheltuelilor
profesionale, personale şi familiare. Căci azi am ajuns la situaţia imposibilă,
ca avocatul să nu aibă dreptul de a cheltui pentru întreţinerea şi cultivarea
copilului său. In situaţia de azi, nimeni nu sa gândit, ce se întâmplă cu
avocatul şi liberul profesionist, care nu a avut posibilitatea de a-şi face o
avere. In caz de boală sau de bătrâneţe el ajunge pe drumuri, şi fiscul nu va
avea milă de el. Face apel la d. ministru Mihai Popovici şi la avocaţii
parlamentari, spre a găsi o soluţie echitabilă impunerii avocaţilor.
Conferinţa documentată a d-lui Gh.
Petrovici a fost primită cu vii aplauze din partea congresiştilor. D. V.
Toncescu, în numele parlamentarilor, declară că se vor depune stăruinţe pentru
realizarea desideratelor d-lui Gh. Petrovici. D. avocat Liviu Ghetlezancluj
arată că avocaţii tineri azi au o situaţie atât de tristă, încât abia vedem
avocaţi tineri, cari să fi întemeiat familii. Este un fenomen foarte dureros şi
în acelaş timp periculos pentru stat. Motivul este că statul nu se îngrijeşte
de aceşti tineri. Situaţia se agravează prin faptul că universităţile dau
generaţii noui şi tot mai numeroase de jurişti, iar statul nici aci nu s-a
îngrijit ca să-i plaseze în diferite funcţiuni de stat, impunând pentru
diferite funcţiuni absolvirea facultăţilor juridice. Cere Uniunii să facă tot
posibilul pentru a asigura un trai mai omnc tinerei generaţii de avocaţi de azi
şi de mâine.
D. avocat Gh. Pridie din Bucovina se
declară şi el împotriva fiscalităţii excesive. În Bucovina avocaţii sunt impuşi
atât de nedrept, şi atât de exagerat încă ar fi cazul ca Uniunea şi ministerul
de justiţie să intervină, spre a împiedica distrugerea avocaţilor din
Bucuresti.
D. Vasile Antonescu, decanul baroului
Buzău, spune că discuţia în jurul probemei impozitelor profesionale este de o
mportanţă capitală pentru avocaţi. Impunerea avocaţilor în adevăr, ar trebui să
se facă după alte criterii, decât se face azi. Avocatul nu are alte venituri,
decât acelea ce rezultă din munca lui intelectuală. El are însă o seamă
întreagă de diferite cheltueii de ordin profesional, personal şi familiar, cari
azi nu sunt luate in seamă. Cu toate că avocaţii Sunt o categorie socială atât
de fo- | lositoare, cu toate că ei depun o muncă intensivă în tot timpul vieţii
lor, ei ajung în sfârşit să fie înmormântaţi cu tarerul, ca nici o altă
categorie de liber profesionist. Ori clasa avocaţilor nu merită tratamentul
vitreg al cărui sfârşit este mizeria în care se sbate lumea avocaţilor.
D. C. Naumescu, preşedintele Uniunii, este
de părere că impunerea actuală a avocaţilor este neumană şi din motivul, că
avocatul îşi consumă capitalul său intelectual, fără nici o rentă, el plăteşte
acelaş impozit, ca şi un rentier, care are capitaluri băneşti, cari trec asupra
I succesorilor, ori capitalul intelectual al avocatului se consuI mă în
întregime şi la moartea 1 lui nu mai rămâne nimic.
Conferinţa d-lui consilier Mandicevschi.
D. Erast Mandicevschi, consilier onorific al Curţii de casaţie a
vorbit apoi despre problema registrelor funciare din România, în legătură cu
sistemul nostru juridic. D-sa arată că în actuala aşezare social-economică,
registrele funciare se impun în mod imperios. Sistemul registrelor funciare
serveşte pe de o parte siguranţa dreptului, pe de altă parte drept bază de
impunere dreaptă a proprietăţilor agricole, apoi are şi scopuri de apărare
naţională şi culturale. În
România nu avem un sistem de registre funciare propriu zis. Numai în Ardeal şi
în Bucovina avem cadastrul organizat încă înainte de război. Dar şi aci,
registrele funciare fiind neglijate în timpul războiului şi după război,
lipsite de îndrumări date dela centru, aşa că in cazul că va mai continua
desinteresul fată de aceste registre funciare, în scurtă vreme ele vor deveni
cu totul inutilizabile. Deaceea se impune în primul rând menţinerea în bună i
stare a registrelor funciare de j cari dispunem, apoi extinderea lor şi în
părţile ţării, in cari ele j încă nu există. Lucrarea aceasta, spre a fi dusă
la bun sfârşit ar costa vreo 5 miliarde de lei, sumă care deşi ar putea fi
eşalonată pe mai mulţi ani, ar apăsa prea greu asupra bugetul țarii noastre Registrele funciare au
originea lor în secolul al 13-lea, în Cehoslovacia. Ideea lor a trecut de mult
în dreptul civil austriac, apoi în dreptul maghiar, german, pentruca să atingă
perfecţiunea în dreptul civil elveţian. În
codul francez (codul Napoleon) nu există sistemul registrelor funciare. Codul
civil al vechiului Regat care are la baza lui legislaţia franceză iarăşi nu
cunoaşte acest sistem. Totuşi in interesul siguranţei de drept, spre a cunoaşte
bogăţiile naţionale ce le constituiesc imobilele ţinute în evidenţă în
registrul funciar, se impune ca şi în România să se instituie acest sistem atât
de necesar. Conferenţiarul, în cursul conferinţei sale documentate, arată care
este situaţia registrelor funciare din diferitele ţări din apus. Propune apoi
un sistem de registre funciare bine studiat, în baza studiilor făcute de d-sa
în străinătate. Conferinţa documentată a d-lui consilier Mandicevschi a fost
primită cu aplauze unanime din partea avocaţilor congresişti. Seara a avut loc
o masă comună a avocaţilor la restaurantul America. Vineri dimineaţă
desbaterile congresului continuă.
Monitorul Oficial – 1940:
Lista de locuitorii care au cerut inserierea în listele
de mationalitate.
Primaria comunei Bahrinești, judesul Radauți.
Erast- Mandicevschi, nascut la 29
Septenbrie 1960, în comuna Băhrinești, jadețul Rădăuti.
Constantin Broasca, nascut, la 28 Martie 1884, în comuna Băhrinești,- județul Radăuți.
Ilie Costiuc, născut la 20 Laugust 1891, în comuna Văscăuți pe Siret.
loan Hrenciuc, născut la 31 August 1895, in
comma Babrinești, județul Rădăuți.
Anton Șmilevsehi, născut la 22 Noembrie 1894, în cumuna Băhrinesti, judesul Radăuți.
Este important să menționăm că prima
comemorarea a marei familie
intelectuali Mandicevhi a avut loc la Cernăuți în anul 2017. Organizata de familia Acatrini și un grup de compatrioți din Bucovina
de Nord. După instalarea puterii sovietice în nordul Bucovinei
despre familia Mandiceschi nu s-a scris nimic, iar creațile lor a fost dată uitării.
În pregătire
acestui articol s-au folosit materiale din teza de doctorant a lui Vladimir
Acatrini.
Comentarii
Trimiteți un comentariu