Potrete ale reginei Maria la Muzeul Regional din Cernăuți

       Cum portretul „femeii necunoscute” s-a dovedit a fi portretul Reginei Maria a României

Recent, Muzeul Etnografic Regional Cernăuți a avut posibilitatea să prezinte unul dintre valoroasele sale exponate – portretul Reginei Maria a României (1875-1938).

  Tabloul a fost păstrat în colecția Muzeului cu denumirea „Portretul unei femei necunoscute”, dar cercetările mai profunde nu au lăsat nicio îndoială că este o imagine a Mariei de Edinburgh, sau a Mariei României. Se știe că această femeie curajoasă a fost soră de caritate și a ajutat răniții în timpul celui de-al Doilea război balcanic.

Portretul Reginei Maria a României a fost fixat într-o ramă nouă, iar bunul nostru prieten al muzeului, Vladimir Acatrini, a ajutat în acest sens.

    Totodată, a fost semnat un Acord de colaborare între Asociația Publică „Societatea Bibliotecarilor Bucovinei”, condusă de V. Acatrini, și Muzeul Etnografic Regional Cernăuți. O astfel de colaborare poate avea succes, contribuind la dezvoltarea etnografiei și biblioteconomiei în ţinutul nostru.

        La Muzeul Regional din Cernăuți se află două portrete ale reginei Maria. Unul din ele e pictat de Isidora Constantinovici, pictorită bucovineană. Câteva cuvinte despre primul tablou al reginei Maria. El o înfățișează pe regină la trei sferturi în înălțime, într-o mantie roșie, purtată peste o rochie deschisă la culoare. Peste umărul drept al reginei e aruncată o panglică albastră. 

        Pe capul reginei se află o coroană de aur realizată în stil bizantin, cu care a fost încoronată în octombrie 1922 în catedrala din Alba Iulia, împreună cu regele Ferdinand I al României. Are o carte în mâini. Tabloul a fost pictat de artista Isidora Constantinovici în 1927, cu vopsele în ulei, cu ocazia viitoarei sărbători a 10 ani de la Marea Unire. Probabil, a fost comandat de Mitropolitul Bucovinei. Al doilea portret cu regina Maria este, cred, unul dintre cele mai valoroase exponate ale Muzeului Etnografic. Tabloul a fost păstrat în colecția Muzeului cu denumirea „Portretul unei femei necunoscute”, dar cercetările mai profunde nu au lăsat nicio îndoială că este o imagine a Mariei de Edinburgh, adică a Mariei României.  

           Portretul reginei Maria a României a fost fixat într-o ramă nouă. Ca bun prieten al muzeului, am contribuit la încadrarea portretului într-o ramă nouă. Totodată, a fost semnat un Acord de colaborare între „Societatea Bibliotecarilor Bucovineni”, pe care o conduc, și Muzeul Etnografic Regional Cernăuți (directoare Irina Iavorska). O astfel de colaborare va contribui la dezvoltarea etnografiei și biblioteconomiei în ţinutul nostru. O importantă informație găsim în ziarul „Bucovina” din 15 decembrie 1941. 

        Aici aflăm o descriere a Sălii Mitropolitului, cu menționarea tablourilor din sală, printre care și un tablou al reginei Maria. Probabil ca e tabloul din a treia poză. Îl vom găsi și pe o fotografie din anii 20/30 ai secolului XX. De Cernăuți, este legat și ultimul drum al Reginei Maria, din iulie 1938, când se întorcea din Dresda, de la clinica de acolo, aflându-se în drum spre Sinaia. Trenul regal face un lung și obositor drum, străbătând Polonia și intrând în România prin Nepolocăuți. 

        Aici i se face rău. Trenul va staționa în gara Cernăuți ore bune, în zi de vară toridă, în care țărani în ițari și straie populare aflând că regina Maria este în agonie, vin din împrejurimile Cernăuților și acoperă vagonul regal cu crengi verzi, ca să nu sufere de căldură și răcoresc fierul încins cu găleți de apă. A circulat zvonul că Regina Maria ar fi murit chiar în acea noapte de 16/17 iulie, la Cernăuți, iar moartea ei ar fi fost ținută secretă. Nu sunt dovezi clare, însă trenul se pare că ar fi pornit apoi cu viteză mărită, la ordinul dat de Regele Carol al II-lea, care a cerut să fie degajate toate liniile de cale ferată, din Cernăuți până la Gara regală din Sinaia. Pe 18 iulie 1938, inima reginei Maria a României a încetat să mai bată, la Castelul Pelișor. Inima e dusă, conform testamentului reginei, la capela ”Stella Maris” din incinta domeniului regal de la Balcic. Apoi, după cedarea Cadrilaterului, e adusă la Castelul Bran. Acum, odihnește la Castelul Pelișor, în ”Salonul de Aur”. 

        Nicolae Iorga descrie foarte bine această pierdere pentru Țară și poporul român:„ Un suflet mare s-a dus: Regina Maria...România s-a împuținat cu tot ce-i aducea prestigiu, ca mândrie, ca inteligență și voință, ca mari și neuitate amintiri, femeia de însușiri excepționale, care cu greu se întâlnesc în istorie, Regina Maria... Despărțirea de dânsa este cu neputință pentru poporul românesc. Plecată aiurea, Ea rămâne, însă, între noi”. În depozitele muzeului se mai află două busturi ale marilor voievozi Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare, și un tablou al lui Ștefan cel Mare, pictat de Eugen Maximovici. Până în 1940, aceste exponate s-au aflat în Palatul Mitropolitan din Cernăuți. În anii ’60 ai secolului trecut aceste opere de artă au fost transferate la Muzeul Regional din Cernăuți.