Personalităţi marcante din satulul Bahrinești - Eugen Patraș

PATRAȘ, EUGEN (15.IX.1959, Bahrinești, reg. Cernăuți) – avocat; animator al vieții culturale din nordul Bucovinei. Membru fondator și vicepreședinte al Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți (2014), în imobilul situat pe str. Kobileanska nr. 9 (fosta stradă Iancu Flondor), achiziționat de familia Patraș și dat spre folosință gratuită ONG-ului. Membru fondator, secretar, vicepreședinte și prim-vicepreședinte al Societății pentru cultură românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți (1990-1993); membru în comitetul director al Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, filiala București (din 1994). Părinții: Nicolae și Aurora. Studii: Școala Medie din comuna natală (1976); licențiat în istorie la Universitatea de Stat din Cernăuți (1982), în drept la Universitatea de Stat din Chișinău (1993) și în relații internaționale la Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București (1997). Studii de doctorat, specialitatea drept internațional, la Facultatea de Drept a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, în calitate de bursier al Statului Român (1993-1998); doctor în drept internațional cu teza: Minoritățile naționale din Ucraina și Republica Moldova – statutul juridic (1998). Avocat al Baroului București (2002). Se implică în mișcarea de redeșteptare națională a românilor din nordul Bucovinei. Face parte din grupul de inițiativă care la începutul anilor ’90 reușește ca în mai multe localități cu populație română compactă să fie redeschise școli (Camenca, Corovia, Storojineț, Molodia) sau clase (Valea Cosminului) cu educație în limba română (dispărute mai târziu). Inițiator al proiectului prin care, împreună cu colegii din Societatea „Mihai Eminescu” și cu sprijinul părinților, reușește să obțină de la autorități deschiderea în centrul orașului Cernăuți a Școlii medii nr. 29 (azi Gimnaziul nr. 6 „Alexandru cel Bun”), cu educație în limba română (sept. 1991) și a unei grupe românești în cadrul Grădiniței nr. 1 din Cernăuți (1991). Organizează, la 30 mai 1999, vizita Regelui Mihai I și a Reginei Ana la sfințirea noii biserici de la Bahrinești și la Varnița (Fântâna Albă), pentru a depune o coroană de flori la Memorialul românilor bucovineni mitraliați la 1 Aprilie 1941 de grănicerii sovietici, aceasta fiind prima și ultima vizită a familiei regale în nordul Bucovinei, după 1944. Între 2002-2007 i se interzice intrarea în Ucraina, iar în baza Acordului privind colaborarea pentru combaterea crimei organizate (?!), încheiat între șefii serviciilor speciale din statele-membre ale CSI, semnat la Tbilisi în 31.V.1995. S.B.U. va insista, prin intermediul FSB-ului rusesc, ca și Serviciul de Securitate și Informații al Rep. Moldova să-i aplice măsura de interdicție de intrare și pentru Rep. Moldova (Curtea de Apel din Chișinău va anula această interdicție în 2003). Membru în colegiul de redacție al revistei trimestriale Mesager bucovinean (din 2013), editată de S.C.L.R.B. Tipărește pe spezele sale, la Cernăuți, mai multe lucrări despre trecutul istoric și cultural al Bucovinei: Unirea Bucovinei de Radu Economu (Cernăuți, Ed. Alexandru cel Bun, 2011), Arboroasa. File din cronica vieții studențești cernăuțene de Pantelimon Socaciu (Rădăuți, Ed. Septentrion, 2009), Istoria orașului Cernăuți de Al. Bocănețu (Ed. Zelena Bukovyna, 2010), Bucovina în primele descrieri geografice, istorice, economice și demografice, ed. bilingvă, îngrijită de acad. Radu Grigorovici (Ed. Alexandru cel Bun, 2011), Eudoxiu Hurmuzachi, omul providențial al Bucovinei de Dumitru Covalciuc (Ed. Misto, 2015), 20 de ani în Siberia de Anița-Nandriș Cudla (Ed. DrukArt, 2017), Eudoxiu (Doxaki) Hurmuzaki, 1812-1871 de Ilie Luceac (Ed. Alexandru cel Bun, 2015) ș.a. Publică 15 articole dedicate în special problematicii minorităților naționale, în: Glasul Bucovinei, Plai românesc ș.a. Distins cu: Premiul „Andrei Rădulescu” al Uniunii Juriștilor din România (1998); Premiul Institutului Cultural Român și al Fundației Răsăritul Românesc (din Chișinău) pentru contribuția esențială la deschiderea Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți și aportul său la păstrarea și revigorarea identității românești din reg. Cernăuți (2016).

Bibliografie: Minoritățile naționale din Ucraina și Republica Moldova – statutul juridic, Cernăuți, Ed. Alexandru cel Bun, 1998, 315 p. (Premiul Uniunii Juriștilor din România).