Pictorul Constantin Flondor - Cernăuţi: şapte ani pentru toată viaţa !!!




„Pentru mine a fost şi o bucurie extraor­di­na­ră, dar şi un mare neno­roc să mă fi născut în Cer­năuţi, într-o perioadă prosperă şi luminoasă.” - (pictorul Constantin Flondor)
Facebook-ul îmi amintește că acum 6 ani în urmă am postat o fotografie-tablou cu cernăuțeanul Constantin Flondor. Era o fotografie veche, stilizată, făcută alături de tatăl său pe o stradă interbelică din Cernăuți. Am avut norocul în toamna anului trecut să-l văd și să-l cunosc aievea chiar pe strada Domnească, unde s-a născut în 1936.

Fiindcă se apropie hramul orașului, al orașului la care maestrul ține atât de mult, permiteți-mi să vă prezint un fragment de dialog al maestrului Constantin Flondor cu poetul Valentin Iacob.
Pe maestrul Constantin Flondor, unul dintre cei mai importanţi pictori ai României de azi, l-am întâlnit la Timişoara, în tihna umbroasă a atelierului său adăpostit între parcurile uriaşe şi verzi ale metropolei de pe Bega. Dar fru­museţea bănăţeană a oraşului în care îşi împlineşte viaţa nu-i stinge dorul de stirpea cernă­u­ţeană a familiei sale, înnobilată de împăraţii Austriei la 1700, şi care mai târziu a slujit istoria României. Stră­moşul său, Iancu ca­valer de Flondor, a luptat pen­­tru Unirea Bucovinei cu pa­tria româ­neas­că, lă­sându-i moş­te­nire ur­ma­şului său nu doar nobleţea stir­pei, care i se citeşte pe chip şi în gesturi, ci şi am­biţia faptelor mari, pe care ma­estrul Flondor o ilus­trează în picturile sale de rang regal.
Cernăuţi: şapte ani pentru toată viaţa
- Povestiţi-ne, pentru început, maestre, despre oraşul copilăriei dvs., Cernăuţi. Ce urme a lă­sat în sufletul şi în inima dvs.?
- Pentru mine a fost şi o bucurie extraor­di­na­ră, dar şi un mare neno­roc să mă fi născut în Cer­năuţi, într-o perioadă prosperă şi luminoasă. Ca după aceea să pă­ti­mim, alungaţi de istorie, de două ori, de acasă. O dată în 1940, la prima nă­vală a ruşilor, ne-am retras scurtă vreme la Bucureşti. După care am re­venit repede la Cer­nă­uţi. Dar în 1944, am în­ţeles, cât eram eu de copil, că al doilea refugiu va fi de data asta de­fi­nitiv. Căci totul s-a făcut organizat, şi am ajuns, toţi, într-o comună din Oltenia, de lângă Craiova. Ştiţi vorba aceea atât de simplă: "cei şapte ani de acasă". Ea are acum, pentru mine, după atâta amar de vreme, un înţeles mult mai profund şi du­re­ros. Şapte ani am trăit la Cernăuţi, primii mei şapte ani. Şi copilăria de acolo m-a marcat pe tot restul vieţii. Îmi amintesc cu nostalgie strada, casa, curtea şi grădina în care mă jucam. Pe atunci, gră­dina casei noastre îmi părea uriaşă. Acum, când am revăzut-o, mi s-a părut că s-a mai micşorat. Ori poate am crescut eu, şi percep altfel spaţiul decât atunci când eram copil. Şi tot pe strada noastră din Cernăuţi, locuia şi marele poet Paul Celan. Avea casa chiar vis a vis de noi. Dar cred că plecase din Cernăuţi înainte de 1936, când mă născusem eu. Dar Cernăuţiul amintirilor mele este plin mai ales de albul zăpezilor de altădată şi de sărbătorile Crăciunului. Nu le pot uita. Iar senti­men­tul acesta de decembrie, de zăpadă, de iarnă, e foarte important pentru mine. Poate şi pentru că sunt născut în decembrie.
- Cum arăta Cernăuţiul înainte să fi devenit ucrainean?
- Cernăuţiul e mai mic decât Timişoara, dar seamănă cu ea prin arhitectura lui imperială. Are şi o grădină publică mare, cu arbori străvechi. Tot centrul oraşului are frumuseţea şi tihna de altădată. Am revăzut de curând oraşul, du­pă un amar de timp, peste 50 de ani, şi m-am bucurat că centrul lui istoric se păstrează neschim­bat. Asta a fost o tactică bună a ruşilor. Poate din cauză că nu erau siguri că Cernăuţiul va rămâne până la urmă al lor, că e ca o datorie de război şi că după nişte ani vor da înapoi României Bucovina - centrul a rămas cum a fost. Cu prilejul împlinirii a 600 de ani de existenţă a Cer­năuţiului au reconstituit tot centrul, dar parcă arată prea frumos. Sea­mă­nă cu o prăjitură. Impe­cabil zu­grăvit, cu ocru, cu roz, cu griuri. Dar s-a respec­tat întru totul ar­hitectura veche a oraşului...
(Formula AS, anul 2016, nr. 1213 Lumea romaneasca Pictorul CONSTANTIN FLONDOR - "Pentru mine, floarea de măr înseamnă Învierea".)

Dragus Olaru (Doru Ropceanu) - Cernăuți - 2019

Foto & ViDeo - Acatrini Vladimir - Dragus Olaru.





















(Formula AS, anul 2016, nr. 1213 Lumea romaneasca Pictorul CONSTANTIN FLONDOR - "Pentru mine, floarea de măr înseamnă Învierea".)




Comentarii