O nouă monografie a apărut în Bucovina
După
un scurt „Cuvânt din partea autorului” purcedem la lectura cărții. „Pe Valea
Siretului...” este primul material ce cuprinde un scurt sumar istoric. Urmează
file din istoria satului, descoperiri de bronzuri, proprietarii de odinioară,
pecețile bisericești, elita bucovineană. Pe următoarele pagini avem „Scurte
date biografice ale membrilor familiei Grigorcea”. Avem biografiile lui Modest
Grigorcea, Radu Grigorcea, scurte date biografice ale lui Alexie și Dimitrie
Grigorcea - originari din satul acesta.
Paginile „Despre școală și învățământ” conțin atât cifre, date, cât și tăblițe
cu numele, prenumele, anul nașterii, numele părinților elevilor din acei ani.
De asemenea sunt numerotate și obiectele de studiu, sigiliile școlii de pe
timpuri, fotografii cu grupuri de pedagogi, elevi. La fine avem și o listă a
directorilor școlii începând cu anul 1968 până în prezent.
Un
alt capitol este dedicat bisericii „Sfântul IoanTeologul” din Prisăcăreni și
preoții care au slujit în ea în perioada anilor 1784-1954. Sunt peceți,
documente, fotografii... Descrierea continuă, cum era și firesc cu „Biserica sfântului
mare mucenic Mina și iereul Ion Banilean”. Tot aici sunt și fotografiile
capelițelor din satul dat. Activitatea primăriei locale în diferiți ani, cu
listele membrilor, primarilor, dar și unele fotografii, numărul de gospodării, adresări, hotărări
etc., întregesc monografia respectivă.
Ca și în toate monografiile cel mai dureros capitol este cel dedicat celor care au suferit de pe urma regimului de tristă amintire: deportați, judecați, condamnați fără de vină. Sunt cinci amintiri pline de suferințe: „Șase ani în în lupta pentru supraviețuire”, autoare – Eudochia Meci, „Șase ani în iadul cazan”, autor – Nicolae Bilencu, „Amare amintiri...”, autor - Eusebie Zegrea, „Eșalonul morții”, autoare – Aglaia Moscaliuc, „Deportați pe morive de credință”, autoare – Rodica Zegrea. Câteva imagini din viața deportaților în exilul siberian și un tabel nominal de persoane deportate sau dispărute în perioada anilor 1940-1941 încheie acest capitol
Personalitățile satului ocupă un capitol
aparte. Printre ei se numără: părintele Evghenie Dascaliuc, profesorul pensionar,
autorul mai multor cărți Teodor
Nicolaevici, astuala directoare a școlii locale Larisa Nicolaescu, șefa
instituției preșcolare Aurica Golunga, profesorul Constantin Bilencu, agronomul,
legumicultorul și pomicultorul Ion Crâliuc, profesoara și mama eroină Valentina
(Dascaliuc) Plantus, gospodina Maria Rain. Încheie capitolul „Lelea Cătăneasa”.
Din repertoriul folcloric al satului Prisăcăreni
descoperim cântece de nuntă, cântece de lume, cântece din deportare, legende, mituri,
poezii populare...
Istoria
satului Prisăcăreni păstrată în fotografii încheie cartea de față. Sunt fotografii ce reprezintă
gospodăriile țărănești, oamenii de altădată, munca în colhoz, obiceiuri de
nuntă, amintiri din Siberia, sărbătorile de iarnă, portul popular, grupruri de
tineri, școlari...
Vom
menționa faptul că autoarea s-a străduit ca în monografia respectivă să fie
întroduse mai multe fotografii color, ce sunt amplasate printre capitolele
cărții, sub genericul „Momente din activitatea bibliotecii din Prisăcăreni”.
Sunt fotografii de la diferite manifestări culturale, prezentări de carte,
întâlniri cu oameni deosebiți, activități la bibliotecă, serbări, alte
evenimente. Din modestie, cred, doamna Rodica Zegrea n-a dedicat un capitol
aparte bibliotecii în care activează de atâția ani, făcând parte și dintr-o
dinastie de bibliotecari, deși se merita acest lucru.
La
fine doamna autoare aduce sincere mulțumiri persoanelor care au ajutat-o din
punct de vedere material și informativ la publicarea monografiei „File din
istoria satului Prisăcăreni” să vadă lumina tiparului. Printre ei de numără:
doamna Consul General al Consulatului României la Cernăuți Irina Loredana
Stănculescu, președintele CTU Suceveni Iulian Mihailovici, etnograful Alexandru
Șcuridin, istoricul Vladimir Acatrini, gospodina Maria Rain și subsemnata.
Post-mortem îi aduce mulțumiri ziaristului și publicistului Dumitru Covalciuc
pentru ajutorul consultativ la unele materiale, mai ales despre biserica din
sat.
Înainte
de „Cuprins” vom citi doar câteva rânduri din viața și biografia de muncă a
autoarei monografiel satului Prisăcăreni Rodica Zegrea-Strugari însoțite de o mică fotografie.
Aș
vrea să adaog că monografia respectivă este destul de voluminoasă, cuprinde
circa 176 pagini, a fost tipărită la editura „Druk Art” din Cernăuți.
Ce-aș
putea să spun? O felicit sincer pe neostenita doamnă Rodica Zegrea pentru munca
și efortul depus. Repet a câta oară, un sat intră în istorie dacă se găsește
cineva care să muncească la alcătuirea unei monografii. S-a adăugat în acest
Patrimoniu cultural, istoric, etnografic, încă o monografie – cea a satului
Prisăcăreni. Sincere mulțumiri doamnei Rodica Zegrea pentru tot ce a făcut
pentru baștina sa dragă. Sperăm că va fi înțeleasă și apreciată de consătenii
său de diferite vârste. Iar Monografia respectivă își va ocupa locul în
bibliotecile noastre.
Doamna
bibliotecară-șefă a bibliotecii din satul Prisăcăreni Rodica Zegrea este o
doamnă deosebită: harnică, pricepută, talentată, ageră, energică,
îndrăzneață... O talentată poetă care scrie și compune poezii în trei limbi:
ucraineană, română, rusă. Unele dintre ele au văzut lumina tiparului în
diferite ziare și reviste românești și ucrainene atât tipărite, cât și
online. Vorbește cursiv toate cele trei
limbi. Este foarte activă la ședințele cenaclurilor raionale literare din care
face parte. Participă cu multă plăcere la diferite manifestări literare,
culturale, festivaluri, sărbători ale sufletului... Este membră a Uniunii Bibliotecarilor
bucovineni, Filialei creștine ASCIOR din
regiunea Cernăuți. a Societății regionale „Golgota”. O așteptăm în următorii
2-3 ani cu o culegere de poezii care merită să fie cunoscute de toți cititorii
și admiratorii cuvântului scris. Îi dorim
pană inspirată, succese de creație, energie și cutezanță și Doamne ajută
în tot ce face!
Eleonora Schipor
Comentarii
Trimiteți un comentariu