Alexandru
Voevidca (n. 27 mai 1862, satul Vaslăuți, Bucovina, Imperiul
Austro-Ungar — d. 6 iunie 1931, Cernăuți) a fost un
folclorist și muzicolog român, dirijor de cor și orchestră din zona Bucovinei.
Alexandru
Voevidca s-a născut la data de 27 mai 1862 în satul Vaslăuți,
din apropierea orașului Cernăuți (Imperiul Austro-Ungar). A urmat
Școala Normală de învățători din Cernăuți (1877-1881), apoi a studiat muzica
cu Anton Kuzela (teorie-solfegii, armonie, dirijat cor) și la
Societatea Filarmonică din Cernăuți, cu Adalbert Hrimaly (armonie
orchestrație).
A
lucrat ca învățător la Sinăuții de Jos, Boian, Cozmeni, apoi ca
profesor de muzică (1919-1921), traducător de limbi străine (1919-1921),
dirijor de cor și orchestră; inspector de muzică în Cernăuți (1923-1927).
Alexandru
Voevidca a cules și publicat folclor din Bucovina și Moldova, fiind (după cum
îl consideră Liviu Rusu) "primul cercetător obiectiv al
cântecului popular din Bucovina". A colaborat cu articole la
revistele Izvorașul, Voința Școalei. Este autor de lucrări
didactice: "Manual metodic pentru predarea cântului în școalele
primare. Partea I"; "Predarea cântecului după auz" (1923).
A
compus muzică de teatru: "Doi morți vii" (vodevil pe un
libret de Vasile Alecsandri, după "L'Homme blase" de Duvert și
Lausanne (1928); muzică corală: "Poptpuriu național", cor mixt
și pian, versuri populare (1922). A publicat mai multe culegeri de
folclor: "17 Colinde, cântece de stea și urări de Anul Nou" (1924); "Cântece
populare românești" (10 volume), manuscrise, publicate parțial în
Matthias Friedwagner: "Rumänische Volkslieder aus der Bukowina.
Liebeslieder mit 380 von Alex. Voevidca auggezeichneten Melodien,
Würzburg" (1940) etc.
Alexandru Voevidca
a decedat la data de 6 iunie 1931 în orașul Cernăuți.
COLINDA: Sculaţi, sculaţi
boieri mari. A cântat Catrina Raşcovici, țărancă de 34 ani, din Bahrineşti
la 24 August 1910
Sculați, sculați boieri mari
Că vă vin colindători!
Pe la sfinte sărbători,
Noaptea pe la cântători!
Că nu-i vremea de dormit,
Da-i vremea de veselit!
De băut şi de mâncat,
La Dumnezeu de rugat!
Sunt doi meri şi doi peri,
Cu vârfurile până-n ceri!
Cu dajda până la pământ,
Eu n-am văzut de când sânt.
Da sub dajda ce mai ieste,
Dedesubt ce se mai vede.
Este-un pat mândru rotat,
De şapte meşteri lucrat.
Şi pe pat îi aşternut,
Covor verde mohorât!
Diasupra îndoit,
Şi la pamânt slobozit.
Ramâneţi cu sănătate,
Că-i mai bună decât toate!
De-om ajungi şi-om trăi,
Şi la anu vom veni.
Bocet (pentru o fată mare; pentru mamă). A
cântat ţărancele Aniţa Miculescu de 36 ani şi Catrina Roşcovici de 34 ani, din Bahrineşti la 24 August 1910.
I.
Scoală, scoală, draga mamii,
Draga mamii undi ti duşi,
Împodoghită cu papuşi?
Că ti duşi pi drum în gios,
i ‟napoi n-ai gând di-ntors!
Draga mamii frumuşică,
N-ai murit di mâţâţâcă!
D-ai muritu când eşti mare
Şi ni-ai rupt inima tare!
Că tu te duşi la hodină,
Pi mini mă laşi străină!
Scoală, scoală, draga mamii,
Di ce tu te -ai supăratu,
Şi pe mamuţ -ai lasatu!
Scoală dragă şi mi -i spuni,
Şi -ai văzut în şeia lumi.
II.
Scoală, scoală, mamă dragă,
Mamă, mamă nu ti duşie,
Că noi copchiii ti -om plângie.
Bată -te pustia moarte,
Tare rău ne -ai bătut foarte!
Cum ai vinit la fereastă,
Şi -ai văzut şini esti -n casă,
Şi -ai pus chişiorul pe prag,
Şi di mamuţa ţ -o fost drag!
Şi -ai pus mâna pi uşor,
Şi di mamuţa ţ -o fost dor!
Plângeţi uşi, plângeţi păreţi,
Că di mamuţa remâneţi!
Tot îţi tragem clopoţelu,
Că se duşie -n sufleţelu!
Bată -te -ar pustia hlei,
Ni -ai luat părinţii niei!
In poftiţi meseni la gioc. (repertoriul vocal ritual – ceremondial de nantă). Au cântat
ţărancele Aniţa Miculescu de 36 ani şi Catrina Raşcovici de 34 ani, din Bahrineşti la 24 august 1910.
Frunză verde busuioc,
In poftiţi meseni la gioc!
Că-i destul de când luaţi,
Mai poftim şi mai giucaţi !
Aţi luat şi-aţi tot mâncat,
Şi-ncă nu v-aţi scuturat !
In mai daţi cu tălchicele,
Şi-aşezaţi plăcintele !
Şi daţi cu călcâiele,
Şi -aşezaţi malaiele !
In daţi cu geanunchile,
Di -aşezaţi galuştile!
Di cinstit aţi cam cinstit,
Da‟ nu v -aţi mai răcorit,
In poftim oleac -afară,
Şi -ţi cinsti pi urmă iară
!
De trii ori pe lângă masă,
Să scoatem răul din casă,
Să rămâie ghinili,
Să trăiască tinirii.
Plânge soacră pi cuptiori,
C-ai ramas făr‟ ajutori;
Plânge soacră la cotruţă,
C-ai ramas fără slujbuţă !
Plânge soacră pi covată,
C-ai ramas fără di fată,
Fiica mamii lăudată,
Cari ţi -a fost mâna dreaptă
!
Plânge soacră şî suschină,
Că ţi s -o dus gospodina !
Hai la treabă de cu zori,
Nu te -i coaci pi cuptiori !
Vladimir Acatrini s-a născut în 1988 în satul Bahrineşti, regiunea Cernăuți. A absolvit Facultatea de Istorie a Universității din Cernăuți. În prezent este bibliotecar la Biblioteca Universității din Cernăuți, Secția de Cultură și Educație. Colaborează cu biblioteca de carte românească din Cernăuți „Glasul Bucovinei”. Președinte al Societății Bibliotecarilor Bucovineni (Cernăuți) și Președintele filialei creștine ASCIOR – Bucovina; Doctorand la Academia Națională de Științe Pedagogice din Kiev.
Comentarii
Trimiteți un comentariu