Alexandru Voevidca (27
mai 1862, Vaslăuți – 6 iunie 1931, Cernăuți) a fost un folclorist, muzicolog,
dirijor și profesor român activ în Bucovina, cunoscut mai ales pentru
contribuțiile sale la culegerea și valorificarea cântecului popular bucovinean.
Pe scurt, viața și activitatea lui pot fi sintetizate astfel:
A fost format la Cernăuți, la Școala Normală de
învățători (1877–1881), unde a studiat pedagogia și muzica, continuând apoi
pregătirea muzicală cu profesori precum Anton Kuzela (teorie, armonie, dirijat
coral) și Adalbert Hrimaly (armonie și orchestrație). Această pregătire i-a
permis să îmbine activitatea didactică cu cea muzicală.
A lucrat ca învățător în mai multe localități
din Bucovina și Moldova, iar ulterior a devenit profesor de muzică, traducător
și inspector muzical la Cernăuți (1923–1927). În paralel, a dirijat coruri și
orchestre și a promovat educația muzicală în școlile primare.
Contribuția sa majoră rămâne culegerea și
publicarea folclorului muzical. Este considerat de unii cercetători (precum
Liviu Rusu) drept „primul cercetător obiectiv al cântecului popular din
Bucovina”. A publicat și lucrări didactice importante, precum „Predarea
cântecului după auz” (1923), menite să modernizeze educația muzicală.
O componentă esențială a activității sale este
colaborarea cu compozitorul Eusebie Mandicevschi,
căruia i-a furnizat o colecție de peste 200 de cântece populare. Acestea au fost
prelucrate în lucrări pentru voce, pian și cor (bărbătesc, mixt sau de voci
egale), integrând folclorul românesc în limbajul muzicii culte, cu tehnici de
armonie și polifonie de tradiție clasică și romantică.
Legătura dintre Alexandru Voevidca și Eusebie Mandicevschi reprezintă una dintre cele
mai valoroase colaborări culturale din istoria muzicii bucovinene. Această
relație profesională s-a concretizat prin valorificarea materialului folcloric
cules de Voevidca în creația componistică a lui Mandicevschi.
Mandicevschi a utilizat o amplă colecție de
peste 200 de cântece populare adunate de Voevidca, pe care le-a prelucrat în
lucrări pentru voce, pian și ansambluri corale (bărbătești, mixte sau de voci
egale). Prin aceste prelucrări, compozitorul a reușit să transpună specificul
folclorului bucovinean într-un limbaj muzical de factură clasică și romantică,
integrându-l în estetica muzicii culte europene.
În domeniul muzicii corale, Mandicevschi a
realizat numeroase creații, inclusiv 12 liturghii, evidențiind o profundă cunoaștere
a tradiției polifonice, influențată de motetul și madrigalul italian, precum și
de tehnicile armonice și contrapunctice ale muzicii europene. Astfel, cântecele
populare culese de Voevidca au devenit surse esențiale pentru lucrări
vocal-corale armonizate și adaptate diverselor formații și tonalități.
Renumitul folclorist a întreținut relații de
colaborare și prietenie cu frații Gheorghe
Mandicevschi și Eusebie Mandicevschi,
care i-au apreciat activitatea. În urma acestei colaborări fructuoase, Alexandru
Voevidca, vizitând satul de baștină al compozitorilor, a cules mai multe
cântece strămoșești din Bahrinești, dintre care trei sunt prezentate aici:
COLINDA: Sculaţi, sculaţi
boieri mari. A cântat Catrina Raşcovici, țărancă de 34 ani, din Bahrineşti
la 24 August 1910.
Sculați, sculați boieri mari
Că vă vin colindători!
Pe la sfinte sărbători,
Noaptea pe la cântători!
Că nu-i vremea de dormit,
Da-i vremea de veselit!
De băut şi de mâncat,
La Dumnezeu de rugat!
Sunt doi meri şi doi peri,
Cu vârfurile până-n ceri!
Cu dajda până la pământ,
Eu n-am văzut de când sânt.
Da sub dajda ce mai ieste,
Dedesubt ce se mai vede.
Este-un pat mândru rotat,
De şapte meşteri lucrat.
Şi pe pat îi aşternut,
Covor verde mohorât!
Diasupra îndoit,
Şi la pamânt slobozit.
Ramâneţi cu sănătate,
Că-i mai bună decât toate!
De-om ajungi şi-om trăi,
Şi la anu vom veni.
Bocet (pentru o fată mare; pentru mamă). A
cântat ţărancele Aniţa Miculescu de 36 ani şi Catrina Roşcovici de 34 ani, din Bahrineşti la 24 August 1910.
I.
Scoală, scoală, draga mamii,
Draga mamii undi ti duşi,
Împodoghită cu papuşi?
Că ti duşi pi drum în gios,
i ‟napoi n-ai gând di-ntors!
Draga mamii frumuşică,
N-ai murit di mâţâţâcă!
D-ai muritu când eşti mare
Şi ni-ai rupt inima tare!
Că tu te duşi la hodină,
Pi mini mă laşi străină!
Scoală, scoală, draga mamii,
Di ce tu te -ai supăratu,
Şi pe mamuţ -ai lasatu!
Scoală dragă şi mi -i spuni,
Şi -ai văzut în şeia lumi.
II.
Scoală, scoală, mamă dragă,
Mamă, mamă nu ti duşie,
Că noi copchiii ti -om plângie.
Bată -te pustia moarte,
Tare rău ne -ai bătut foarte!
Cum ai vinit la fereastă,
Şi -ai văzut şini esti -n casă,
Şi -ai pus chişiorul pe prag,
Şi di mamuţa ţ -o fost drag!
Şi -ai pus mâna pi uşor,
Şi di mamuţa ţ -o fost dor!
Plângeţi uşi, plângeţi păreţi,
Că di mamuţa remâneţi!
Tot îţi tragem clopoţelu,
Că se duşie -n sufleţelu!
Bată -te -ar pustia hlei,
Ni -ai luat părinţii niei!
In poftiţi meseni la gioc. (repertoriul vocal ritual – ceremondial de nantă). Au cântat
ţărancele Aniţa Miculescu de 36 ani şi Catrina Raşcovici de 34 ani, din Bahrineşti la 24 august 1910.
Frunză verde busuioc,
In poftiţi meseni la gioc!
Că-i destul de când luaţi,
Mai poftim şi mai giucaţi !
Aţi luat şi-aţi tot mâncat,
Şi-ncă nu v-aţi scuturat !
In mai daţi cu tălchicele,
Şi-aşezaţi plăcintele !
Şi daţi cu călcâiele,
Şi -aşezaţi malaiele !
In daţi cu geanunchile,
Di -aşezaţi galuştile!
Di cinstit aţi cam cinstit,
Da‟ nu v -aţi mai răcorit,
In poftim oleac -afară,
Şi -ţi cinsti pi urmă iară
!
De trii ori pe lângă masă,
Să scoatem răul din casă,
Să rămâie ghinili,
Să trăiască tinirii.
Plânge soacră pi cuptiori,
C-ai ramas făr‟ ajutori;
Plânge soacră la cotruţă,
C-ai ramas fără slujbuţă !
Plânge soacră pi covată,
C-ai ramas fără di fată,
Fiica mamii lăudată,
Cari ţi -a fost mâna dreaptă
!
Plânge soacră şî suschină,
Că ţi s -o dus gospodina !
Hai la treabă de cu zori,
Nu te -i coaci pi cuptiori !
__________________
Vladimir Acatrini s-a născut în 1988 în satul Bahrineşti, regiunea Cernăuți. A absolvit Facultatea de Istorie a Universității din Cernăuți. În prezent este bibliotecar la Biblioteca Universității din Cernăuți, Secția de Cultură și Educație. Colaborează cu biblioteca de carte românească din Cernăuți „Glasul Bucovinei”. Președinte al Societății Bibliotecarilor Bucovineni (Cernăuți) și Președintele filialei creștine ASCIOR – Bucovina; Doctorand la Academia Națională de Științe Pedagogice din Kiev.
Comentarii
Trimiteți un comentariu