1920. Regele Ferdinand I în vizită la Casa Polonă din Cernăuţi. Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei Române.
Între 16 şi 18 mai 1920 a
avut loc vizita, în Bucovina, a perechii regale române Ferdinand I şi Maria de
Hohenzollern. Au fost vizitate mai multe localităţi bucovinene, în frunte cu
oraşul Cernăuţi unde, în incinta Palatului Mitropolitan, liderii minorităţilor
etnice - polonii fiind reprezentaţi de către Kwiatkowski şi Gornecki - l-au
asigurat pe regele Ferdinand de loialitatea lor, iar monarhul a declarat că „nu
face nici o deosebire de naţionalitate: pentru el toţi locuitorii ţării sunt cetăţeni
români cu drepturi egale". Perechea regală a vizitat Casa Polonă din
Cernăuţi şi celelalte edificii ale minorităţilor, participând, în acelaşi timp,
la serviciile religioase ale minorităţilor, având discuţii şi întâlniri cu
membrii fiecărui cult religios în parte. În discuţia cu inspectorul şcolar-şef,
Constantin Mandicevschi, regele Ferdinand I şi-a exprimat încrederea în faptul
că „naţionalităţile din Bucovina se vor putea dezvolta
ca şi până acum, în limba maternăˮ. În iunie 1920, delegaţia Consiliului
Naţional Polonez din Bucovina a redactat un memoriu adresat prim-ministrului
Alexandru Averescu, prin care se cerea respectarea drepturilor politice şi
culturale ale polonilor din Bucovina16 . Memoriul avea şase pagini (printre
semnatari, Al. Skibiecowski, A. Panecki, L. Kaminieczky, I. Kenkala) şi
prezenta solicitările polonilor bucovineni, stabilite în cadrul şedinţei
Consiliului Naţional Polon, din 14 mai 1920. Autorităţile române înfiinţaseră, la 20
februarie 1919, în Cernăuţi, un liceu de stat polon (Liceul nr. 5) frecventat,
la început, numai de elevi din cursul inferior. Elevii poloni din cursul
superior îşi tăceau studiile la Liceul German din acelaşi oraş. Din păcate,
acest liceu s-a desfiinţat în 1922, fiind condus în acel an de către profesorul
de istorie geografie Isidor Pochmarski. Măsurile autorităţilor române au
determinat reacţia fermă a polonimii bucovinene: la 28 noiembrie 1923, a avut
loc o Adunare Naţională a polonilor, condusă de Tytus Czerkawski, în faţă
clădirii Casei Polone („Dom Polski") din Cernăuţi (strada Iancu Flondor).
Adunarea a adoptat o Moţiune care condamna politica de „românizare" a
copiilor de etnie polonă prin intermediul sistemului de învăţământ. Conţinutul
documentului tăcea referire, printre altele, şi la problema învăţătorilor şi
profesorilor poloni repartizaţi la posturi în şcolile din Vechiul Regat sau
Dobrogea, unde erau românizaţi. Autorii documentului au criticat măsurile
adoptate de către autorităţile române de a recurge la pensionarea cadrelor
didactice de etnie polonă şi măsura desfiinţării clasele polone de la şcolile
din Cernăuţi. Polonii mai invocau românizarea numelor de familie şi
interzicerea folosirii limbii materne de către elevi în diverse împrejurări,
implicit a practicării · religiei romano-catolice - acuzaţii, care n-au fost
confirmate, se înţelege, de către cercetările oficiale ulterioare, realizate
chiar de către autorităţile şcolare româneşti.
Constantin Mandicevschi.
Comentarii
Trimiteți un comentariu