Biserica vechie din Bahrinești construită 1884.
La 31 august
1458, domnul Mоldovei Ștefan cel Mare și Sfânt scutește print-un uric slobozia Bahrinești a mănăstirei Moldoviției unde este menţionat: „…de podvor, posad, de munca
la morile domneşti, de căratul vinului, de desetină, de stupi şi porci, de
urmărirea hoţilor, de munca la cetatea Sucevii, vor merge la război numai dacă
domnul va merge”. Aşa,
cu semnătura marelui Domn începe istoria satului Băhrineşti. Dar există o
istoriei nescrisă a localității. Se zice
că Dragoș Vodă, îndreptându-se dintre Baia spre
miazănoapte, a găsit la 20 km
depărtare de Rădăuți și Volovăț niște localnici care vorbeau aceeași limbă, aveau același obiceiuri, port și relegi.
Foto: Isidor Pașcanu
Isidor Pașcanu, născut 1878, preot din 1904,
paroh de la 1912, iconom 1924, spiritual 1928, protepresviter 1937. Din
Protocolul visitație canonice protopres-viteriale pentru anul 1904, făcut
în 19 martie (1 aprilie) 1905, aflăm că paroh al Bahrineștiul era Isidor
Paşcanu, iar începând cu data de 3 (16) iunie 1905 paroh este Ştefan Cepişca. Numărul
de locuitori în 1905 era 1.233.
La Seminarul eparhial, preotul Isidor Pașcanu a lucrat ca profesor de
tipicon și citirea cărților bisericești (1937).
Foto: Ștefan Cepișcă.
Ștefan Cepișcă, născut 1870, preot din 1898,
paroh de la 1905, iconom 1922, protoresviter 1937. Din 1905 - 1920 a fost preot la Bahrinești.
Din 20 - sec. XX, paroh la Parohia pentru spitalele și
institutele similare din Cernăuți. O capelă cu hramul “Sf.
Ioan Botezatorul”, în spitalul Regele Carol II și un paraclis “Sf.
Mucenic Gheorghe” în spitalul de boli mintale și nervoase.
A fost directorul al Institutul de orbi și
surdo-muți.
Foto: Mihai Corduș.
Mihai Corduș, născut 1885, a fost
asistent protoiereu, preot din 1909, paroh de la 1921, iconom
1929, protopresviter 1937. Preot la Bahrinești din 1921 – 1927, Cantor
Vasile Baloş. Locuitori satului erau – 1.198, 286 de familii, din care 551
bărbaţi şi 647 femei. Primarii satului erau atunci la 1921 Nicolai Miculescu,
1922 Grigorie Paun, 1923/24 Nicolai Miculescu. În 1923 parohul Mihail
Corduş devine cavaler al ordinului „Coroana României”.
Este transferat apoi ca paroh la Buninți
cu Mihoveni. (Prefectura Suceava, plasa Bosanci, poșta Suceava, gara Aron
Pumnul 4 Km.) Biserica
parohială “Sf. Arhangheli Mihail și Gavril”, zidită 1877/85.
Foto: George Belei
George Belei, născut în
1898, preot din 1923, paroh 1928. Preot la Bahrinești din
1928 - 1933. Exista școala de 4 clase, familii 330,
persoane 1.409. În 1934 locul de paroh era vacant, din administrația parohială
făcea parte Maximilian Mitric, născut în 1903, cantor – Vasile Baloş, scoală cu
7 clase, persoane 1.580.
Este transferat apoi ca paroh Vicovul de Sus – Centru. (Prefectura Rădăuți,
pasa Ștefan Vodă Rădăuți poșta și gara în loc). Biserica parohială la „Adormirea
Maicei Domnului”, zidită 1806 de ieromonahul Calistrat Urmă.
Foto: Nistor Popescu
Nistor Popescu, npscut 1900, preot din
1927, paroh de la 1934. Cântăreț: Vasile Baloș, Născut 1888, provizor
1918, definitiv 1921. Preot la Bahrinești 1934 - ?. Școala de 6 clase. Familii 360, suflete
1440.
În
anii 30 a început adunarea materialelor pentru biserica nouă, paroh al
bisericii fiind preotul Mitric. Lucrând în Arhiva regională, am găsit o mapă
sub numărul 73 din 1937 a Mitropoliei Bucovinei, serviciul arhitecturii cu
denumirea „Dosar privitor la construcția bisericii noi din comuna Bahrineşti,
județul Rădăuți”.
Biserica nouă așa şi nu
a fost zidită din cauza conflictelor dintre oameni, războiului, ruinării de
după război, apartenența la altă țară, altă ideologie.
Comentarii
Trimiteți un comentariu