Originile Românești Ale Renumitei Familie Bucovinene Mandicevschi.
ORIGINILE ROMÂNEȘTI ALE RENUMITEI FAMILII BUCOVINENE MANDICEVSCHI.
Vladimir ACATRINI
Cernăuți
Glasul Bucovinei. - 2/2018. - P. 24 - 31.
Orașul
Cernăuți, ca și orice alt oraș al Monarhiei Habsburgice, a fost marcat de
existența concomitentă a unei populații cu apartenență la diferite etnii, limbi
și confesiuni religioase. Aici se conversa în germană, română, ucraineană, idiș
și poloneză, iar oamenii se rugau pentru mântuirea sufletului în una din
numeroasele sinagogi sau în una din bisericile greco-ortodoxe sau
romano-catolice, armenești sau luterane – acestea fiind cele mai importante
locașuri din oraș. Însă, spre deosebire de alte orașe multiculturale ale
monarhiei, în Cernăuți a dominat armonia și toleranța. Cernăuțiul, numit și
„Viena Estului” sau „Ierusalimul de lângă Prut”, s-a distins prin capacitatea
locuitorilor săi de a evita orice conflict politic radical al epocii în forma
naționalismului sau antisemitismului.
Deosebit de semnificative pentru menținerea armoniei interetnice
și interconfesionale au fost instituțiile muzicale din oraș, cea mai importantă
fiind „Societatea de muzică” („Muzikverein”). Familii distinse, cum a fost
familia Flondor (care a educat doi compozitori renumiți și o solistă vocală
apreciată în lumea operei occidentale), familia Saghin (cu trei cântăreți de
operă și o profesoară de conservator), familia Scarlat (cu doi compozitori și
mai mulți interpreți), familia Mоrariu (cu un renumit cvartet de coarde), familiile
Goian și Mikuli, au marcat puternic viața muzicală a Bucovinei.
Între
aceste nume familia Mandicevschi ocupă un loc deosebit. Referitor la originea
familiei Mandicevschi astăzi se duc foarte multe discuții, îndeosebi despre apartenența
etnică, despre locul de unde au venit și unde s-au născut strămoșii acestei
familii. Majoritatea cercetătorilor ucraineni, dar și Ilie Dugan în Albumul
mare al Societăților Academice „Arboroasa” și „Junimea” din
Cernăuți afirmă că această familie ar fi venit din Galiția și este de
credință greco-catolică sau chiar de la Kiev, ca „o veche familie ortodoxă
slavă de preoți”. Ce-i drept aceste afirmații nu se bazează pe documente de
arhivă sau, cel puțin, pe izvoare bibliografice. În lumina documentelor
descoperite în ultima vreme, suntem tentați să susținem că aceste afirmații
sunt greșite și nu corespund adevărului. Despre originea lui Vasile
Mandicevschi, tatăl renumiților compozitori Eusebie, Gheorghe și Constantin
Mandicevschi, s-a discutat mult. Cine era şi unde s-a născut? Unii sunt de
părere că el a fost un preot uniat din Galiția, însă documente care să confirme
această declarație nu există. E cunoscut faptul că Vasile Mandicevschi s-a
născut în 1824 în satul Băhrineşti, județul Rădăuți şi a murit la 7 noiembrie
1896, la Cernăuți.
A urmat studiile teologice la
Cernăuți, unde a învățat să cânte la flaut. După absolvirea Institutului
Teologic, între anii 1847-1850, a fost hirotonit preot, apoi, în anul 1880, a
fost numit exarh Vasile Mandicevschi s-a căsătorit cu Veronica Popovici
(Baloşescu), descendentă dintr-o veche familie de boieri din Moldova. Veronica
Popovici (1834-1881), fiica lui Constantin Popovici, profesor la Institutul
Teologic din Cernăuţi, era o mare amatoare de muzică şi o bună pianistă. Ea a
fost sora renumitului savant, Eusebie Popovici, profesor universitar la
Institutul Teologic din Cernăuţi (a predat istoria bisericească) şi a
venerabilului arhimandrit Clement Constantin Popovici, care de asemenea a fost
profesor universitar. Vasile și Veronica au avut opt copii: Aurora, Virginia,
Maria, Ecaterina, Eusebie, Constantin, Erast şi Gheorghe.
Din
actele de naștere care se păstrează la Arhiva de Stat din Cernăuți aflăm
că Aurora, Virginia, Maria, Ecaterina, Constantin și Erast s-au născut în satul
Băhrinești, iar Eusebie – la Cernăuți și nu la Molodia, cum spun unii
cercetători, fiind botezat la vechea biserica Sfântul Nicolae din
Cernăuți, doar Gheorghe s-a născut în satul Molodia. Vasile Mansicevschi a
fost paroh mai întâi în satul Băhrinești, un sat ortodox cu o vechime de
aproape 600 de ani, apoi în alte sate românești cu populație ortodoxă, cum ar
fi Molodia și Voloca pe Derelui. Tot în satul Băhrinești, în vechiul cimitir,
este înmormântat bunicul renumiților compozitori, preotul Ioan Mandicevschi
(1779 - 1853), tatăl lui Vasile. Din fondurile Arhivei de Stat din Cernăuți
aflăm că Ioan s-a născut şi a murit în satul Băhrineşti.
Astăzi este greu de spus
când s-a născut părintele Ioan. Despre data morții avem înscrisul din Cartea de
înregistrare a decedaților din satul Băhrineşti din anii 1843-1890 unde la
pagina 96, la numărul 57, este înregistrat că parohul Ioan Mandicevschi a murit
la 18 iunie 1853 și a fost înmormântat la 20 iunie la vârsta de 72 de ani. În
cimitirul vechi din satul Băhrineşti, unde este înmormântat părintele, pe cruce
este scris în limba română (cu caractere chirilice) că parohul Ioan
Mandicevschi a trecut la cele veșnice la vârsta de 75 de ani. Despre Ioan
Mandicevschi găsim informații și în volumul Documente bucovinene, alcătuit de
Teodor Balan, unde în documentul Băhrinești din 5 februarie 1814 sunt numiți
unii proprietari ai satului: „Antohi Stroici lasă copiilor săi Gheorghe,
Manolachi, Petrachi, Mihalachi și Niculai moșia sa Bahrinești”. Documentul se
încheie cu următoarea afirmație: „La această dată m-am întâmplat și eu Iohan
Mandetschewski pastor local”. Informații foarte prețioase despre alți membri ai
renumitei familii: Vasile, Constantin, Erast, Ecaterina, Maria, Aurora și
Virginia, găsim în fondurile Arhivei din Cernăuți, în deosebi în cele care
relatează istoria bisericii din satul Băhrinești. În revista bilingvă a
Mitropoliei Bucovinei „Candela” din anul 1896 (p. 512513), la rubrica
„Cronică”, aflăm că Vasile Mandicevschi a oficiat serviciul divin în
satele Băhrineşti şi Molodia timp de 46 de ani.
În
anul 1873, arhiepiscopul Teofil Bendella l-a distins cu Brâul Roşu, iar în anul
1880, arhiepiscopul Silivestru Morariu Andrievici i-a acordat titlul de
exarh. Peste putin timp, Vasile Mandicevschi a fost ales egumen la Mănăstirea
Putna, dar moare în 1896 şi nu a reușit să intre în această misiune. Aceste
date sunt confirmate în baza de date bisericeşti Schematismus der Bucovinaer
gr.-or. Archiepiscopal-Diöcese (Anuarul ortodox bisericesc) pe anii 1847-1897
în care este menționat că Vasile Mandicevschi a slujit în satele Bahrineşti
(1850 -1867) şi Molodia (1868-1891).
În
ziarul cernăuţean „Deștepatarea” din 13 ianuarie 1897 a fost publicat un anunţ
privind acordarea unui ajutor material „pentru internatul sau gazda de
școlari” români în Cernăuți”. Tot aici a fost publicată lista persoanelor
care au contribuit cu o donație pentru internat, printre donatori a fost
menționat și Vasile Mandicevschi cu o sumă de 10 fl. donată din partea „profesorului
universitar Eusebie Popovici, în memoria reposatului paroch” la un an de la
moarte. Aceste date, descoperite de noi în Arhiva de Stat din Cernăuți și
susținute documentar, dovedesc cu certitudine originea etnică românească și
confesiunea religioasă creștin-ortodoxă a acestei familii. De fapt, toți
membrii familiei Mandicevschi întotdeauna s-au declarat români, deși
recunoșteau că pe linia paternă aveau relații de rudenie cu rutenii.
Totodată activitatea culturală
și socială a membrilor familiei Mandicevschi a fost legată de-a lungul anilor
de societățile culturale românești din Bucovina. Au fost membri activi ai mai
multor societăți cultural-muzicale, precum „Armonia”, „Junimea”, „Academia
Ortodoxă”, „Societatea doamnelor române din Bucovina”, „Compozitorii Români din
Europa” și altele. Au fost întotdeauna prezenți la diferite manifestări
culturale care erau legate nemijlocit de viața culturală a românilor din
Bucovina. În ultimii 8 ani de cercetare arhivistică privind viața și preocupările
membrilor familiei Mandicevschi am descoperit un vast material informativ
privind activitatea lor culturală, muzicală, pedagogică, am încercat să
corectez greșelile comise în publicațiile sovietice și ucrainene privind datele
de naștere, apartenența etnică, cât și despre familiile cu care s-au înrudit
de-a lungul anilor acești distinși români.
Multe
materiale despre familia Mandicevschi găsim în revistele şi ziarele românești
din Cernăuți, apărute atât în perioada austriacă, cât și în cea românească, cum
ar fi „Junimea Literară”, „Apărarea Națională”, „Gazeta Bucovinei”, „Candela”,
„Făt-Frumos”, „Glasul Bucovinei” și altele. Date importante sunt consemnate și
în unele publicații de limba germană și ucraineană. Din aceste publicații putem
reconstitui adevărul istoric și recrea biografia reală a familiei Mandicevschi.
În cimitirul ortodox din Cernăuți sunt înmormântați mai mulți membri ai
familiei Mandicevschi pe mormintele cărora inscripțiile funerare sunt făcute de
asemenea în limba română.
La
Bahrinești, lângă mormântul lui Ioan Mandicevschi, Cripta lui Vasile și
Veronica Mandicevschi de la cimitirul din Cernăuți se mai păstrează o
cruce veche cu inscripția: „Această sfântă cruce s-au făcut și s-au așezat aice
prin osârdie și cheltuiala Sf. Sale p. Ioan Mandicevschi paroh din Bahrinești,
care este pomenire a tot neamul”. Este încă o demonstrare a faptului că familia
Mandicevschi își are originile în satul Bahrinești din Bucovina. Considerăm că
prezentarea fotocopiilor din documentele din Arhiva de Stat din Cernăuți,
precum și din presa vremii, demonstrează veridicitatea datelor expuse în acest
articol.
Cripta lui Vasile și Veronica Mandicevschi de la cimitirul din Cernăuți.
Coperta „Schematismus”-ului pe anul 1841 cu date despre parohul Ioan Mandicevschi
„Aice zace ierei Ioan Mandicevschi paroh care la 18 iulie 1853 la vârsta de 75 de ani din viață vremelnic a câștigat pe cea veșnică” (Inscripție).
Cripta lui Vasile și Veronica Mandicevschi de la cimitirul din Cernăuți.
Coperta „Schematismus”-ului pe anul 1841 cu date despre parohul Ioan Mandicevschi
Coperta „Schematismus”-ului pe anul 1856 cu date despre parohul Vasile Mandicevschi.
Registrul de decese din s. Bahrinești în care figurează numele lui Ion Mandicevschi.
Vladimir Acatrini s-a născut în 1988 în satul Bahrineşti, regiunea Cernăuți. A absolvit Facultatea de Istorie a Universității din Cernăuți. În prezent este bibliotecar la Biblioteca Universității din Cernăuți, Secția de Cultură şi Educație. Colaborează cu biblioteca de carte românească din Cernăuți „Glasul Bucovinei”. Președinte al Societății Bibliotecarilor Bucovineni (Cernăuți). Doctorand la Academia Națională de Științe Pedagogice din Kiev.
SUMMARY
Many discussions have been carried out in regard to the origin of the Mandicevschi family today, especially about their ethnicity, where the ancestors of this family came from and where their roots reached back to. Most of the Ukrainian researchers, as well as Ilie Dugan in his Large Album of the Academic Societies „Arboroasa” and „Junimea” from Chernivtsi says that, this family had come from Galicia and were Greek Catholics or even from Kiev, as „an old family of Slavic orthodox priests”. The above facts are, however not based on any archival evidence or, at least, bibliographical sources. In the light of the documents discovered lately, we are tempted to argue that these statements are right and truthful. This data, found by us in the Cernăuţi State Archives and well documented, prove with certainty the Romanian ethnic origin and the Christian-Orthodox religious confession of this family. In fact, all members of the Mandicevschi family always declared themselves Romanian, although they recognized that they had a relationship with the Ruthenians on the paternal line. At the same time, the cultural and social activity of the Mandicevschi family members has been linked over the years to the Romanian cultural societies of Bucovina. They had been members of several musical and cultural societies, like „Harmony”, „Junimea”, „The Orthodox Academy”, „The Romanian Ladies’ Society of Bukovina”, „The Romanian Composers of Europe” and others. They had always been present at various cultural events that were directly related to the cultural life of the Romanians in Bukovina.
Comentarii
Trimiteți un comentariu