marți, 26 decembrie 2017

Bahrinești: Virginia Mandicevschi, personalitate marcantă din Bucovina - P.2.






     Virginia Mandicevschi născută la Bahrinești 1855 - 1933, a fost căsătorită cu Onesim Ţurcan, consilier de administrație, cu care a avut două fete: Aurora (28.03.1882 – 11.09.1918) și Veronica (1885 -1971). 
      Onesim Ţurcan 27.02.1845 - 5.09.1923. Fratele lui Constantin și Nicolai. Socrul viitorul mitropolit N.Cotlarciuc și al prof. univ. Alexe Procopovici. Studii secundare la Gimnaziul Superior de Stat din capitala Bucovinei ( s-a numărat printre utilizatorii și donatorii Bibliotecii Gimnaziștilor Români). Licențiat în drept. Administrator și consilier la Direcția Bunurilor Fondului Religionar Greco-Oriental al Bucovinei. Inițiator și sprijinitor al băncilor populare. A făcut parte din primul comitet de conducere al însoțirii "Prăvălia Românească" din Cernăuți (1905). Membru fondator al Partidului Național Român (1892). Deputat în Dieta Bucovinei.  Vicepreședinte al Însoțirii Economice Române din Bucovina (1903). Membru sprijinitor și de onoare 1884 al Societății Academice Junimea. 

                                                        
                                                      Virgina Țurcan



                            Onisim și Virginia Țurcan cu fetele Aurora și Veronica 

      Veronica a fost căsăorita cu Alexe (Alecu) Procopovici.  
Alexe (Alecu) Procopovici s-a născut la 23.03.1883, în orașul Cernăuți, și a murit 22.06. 1946, la Cluj. Absolvent al Gimnaziului de Stat I din capitala Bucovinei. Studii superioare la Facultatea de Filozofie de la Universitatea din Cernăuți, încheiate cu doctorat în 1919. Membru activ (1902-1905) și emerit din 1907 al Societății Academice Junimea. Profesor la Gimnaziul Superior de Stat III din Cernăuți (1906-1919), la Universitatea din Cernăuți (1919-1938), apoi la Universitatea din Cluj (1938-1946). Decan al Facultății de Litere și Filozofie la Cernăuți (1924-1925), rector al Universității din Cluj. A fondat și a condus la Cernăuți Revista filologică (1927). Președinte al Cercului de Stadii Filologice din Cernăuți. 


                                   
                                                Veronica (Vica) Țurcan

Directorul general al învățământului secundar din Bucovina (1927). A fost membrul a Partidul Democrat al Unirii eu a fost prima formațiune politică apărută după anul 1918 în Bucovina. Partidul s-a înființat la 15 septembrie 1919, din inițiativa grupării centraliste conduse de Ion Nistor, care era președintele partidului; vicepreședinți erau Iorgu G.Toma și N. Alexandrescu. Dintre membrii marcanți ai P.D.U. îi amintim pe Dorimendont Popovici, Aurel Morariu, Vasile Bodnărescu, Alecu Procopovivi, Coco Vasilco, Constantin Hurmuzachi. Organul de presă era „Glasul Bucovinei”.
A editat texte vechi ale literaturii române: Cazania lui Coresi (1914) și Letopisețul...lui Ion Neculce (1930). Membru corespondent al Academiei Române (1919).                    


                                                     Onisim și Virginia Țurcan.

     
Aurora afost căsătorit cu viitorul mitropolit al Bucovinei, Nectarie Cotlarciuc. Nectarie ( numele de botez Nicolae) Cotlarciuc s-a născut în satul Stulpicani, districtul Câmpulung, și a murit în orașul Cernăuți, 04.07.1935. Studile secundare lea făcut la Gimnaziul Superior Greco-Oriental din Suceava (1887-1895) și pe cele universitare la Facultatea de Teologie din Cernăuți (1895-1899). În paralel a studiat și filozofia.
                                     

                                               Aurora Țurcan. 

A făcut studii de specializare al la Bonn (doctor în filozofie), Viena (doctorat în teologie), Munchen și Wurzburg. Întors de la studii din străinătate, s-a căsătorit cu Aurora, 9 iunie 1901. Profesor suplinitor de istorie-geografie în învățământul secundar (Gimnazial de Stat I din Cernăuți 1901), directorul Bibliotecii Universității din Cernăuți (1901-1905), profesor la Catedra de Teologie Practică a Facultății de teologie (1915 – 1923) și decanul acestei (1920 – 1921). 
A fost arhiepiscop al Cernauților și episcop de Cetatea Albă și Ismail (1923), iar în perioada a fost mitropolit Bucovinei (1924-1935). A reprezentat B:O:R. La congresele ecumenice de la Stockholm ( 1925), Lausame (1927) și la congresele catolice de la Viena și Bonn (1931). 
Este autorul unor studii e drept bisericesc, filosofie, omiletică și liturgică: Ceva despre reforma patronatului Bisericii din Bucovina (1904); Istoricul literaturii românilor din Bucovina (1906); Ocrotirea socială și biserica (1921); Împrumutul Fondurilor bisericesc al Bucovinei (1923) ș.a. A reprezentat Universitatea din Cernauți în Senatul României întregite (legislatura 1919-1920), find și secretar al biroului Senatului.




                                Nectarie Cotlarciuc.

Ne întoarcem la Virginia Mandicevschi le-a fost fraților săi în loc de mamă, mama acestora fiind mulți ani bolnavă. Ea avea pasiunea pianului, fiind o foarte bună interpretă. Fratele ei, Eusebiu, îi va dedica multe din lucrările sale şi se va îngriji să-i trimită, din îndepărtata din Vienă, note şi compoziții personale. I-a fost cel mai apropiat prieten şi inspirator. Anume ei, Eusebiu Mandicevschi i-a dedicat o mulțime de cântece, care apoi i le-a trimis personal. 
Cum vedem că mari personalități bucovinene au știut de satul Bahrineşti......



                                                             Acatrini Vladimir.

Literatura:


1.Acatrini V. Un cunoscut de-al lui Eminescu, Constantin Mandicevschi / Vladimir Acatrini // Libertatea cuvântului. – 2016. – 5 mai (Nr. 18). – P. 13.
2.Acatrini V. Ecaterina Mandicevschipedagog uitat în Bucovina / Vladimir Acatrini // Libertatea cuvântului. – 2016. – 7 iulie (Nr. 27). – P. 7.
3.Acatrini V. Gheorghe Mandicevschifiu al neamului românesc / Vladimir Acatrini // Libertatea cuvântului. – 2016. – 6 oct. (Nr. 39). – P. 14.
4.Acatrini M. Vasile Mandicevschipredecessor al familiei Mandicevschi în istoria satului Băhrineṣti / Mihai Acatrini, Vladimir Acatrini // Libertatea cuvântului. – 2016. – 17 noiem. (Nr. 45). – P. 7.
5.Acatrini M. Sub semnul credinṭei străbune. Din istoria satului Băhrineṣti / Mihai Acatrini, Vladimir Acatrini // Libertatea cuvântului. – 2016. – 8 dec. (Nr. 48). – P.14.
6.Acatrini V. Ecaterina Mandicivschipedagog uitat în Bucovina / Vladimir Acatrini // Ţara Fagilor : almanah cultural-literar. – Cernăuţi : Tîrgu-Mureş, 2017. – P. 245–248.
7.Акатріні В.М. Костянтин Мандичевський: реформатор книгозбірні Чернівецького університету Чернівецького університету в період перебування у складі Румунії. / В.М. Акатріні // Молодий вчений. – 2016. – № 12.1 (40), ч.2.– С.255 – 258.
8.Acatrini V. Un reprezentant al familiei Mandicevchi – Erast / Vladimir Acatrini // Libertatea cuvântului. – 2017. – 16 feb (Nr.7). – P. 14.
9.Acatrini V. Familia Mandicevschi în contextul vieții muzicale a Bucovinei / Vladimir Acatrini // Glasul Bucovinenei. –  1/2017 – An.XXIV. Nr.93 – P. 52 - 65.
10.Acatrini V. Din viața muzicală a Bucovinei / Vladimir Acatrini // Libertatea cuvântului. – 2017. – 11 mai (Nr.19). – P. 14.
11.Акатріні В.М. Eраст Мандичевський / В.М.Акатріні // Буковинський журнал. – 2017 – 2(104). – C.232 – 234.
12.Acatrini V. Familia Mandicevschi în contextul vieții muzicale a Bucovinei / Vladimir Acatrini // Neamul Românesc. – 2017. – № 2. – iunie (serie nouă). – P. 6 – 7.
13.Акатріні В.М. Катерина Мандичевська - невідомий музичний педагог Буковини. / В.М.Акатріні // Буковинський журнал. – 2017 – 3(105). – C. 198- 200.
14.Acatrini V. Primul compozitor, Care a Creat o Punte între Creația Muzicală Românească și Cea Europeană. S-au împlinit 160 de ani de la nașterea lui Eusebie Mandicevschi / Vladimir Acatrini // Libertatea cuvântului. – 2017. – 21 septmbrie (Nr.37). – P. 14.
15.Acatrini V. Date inedite despre Eusebie Mandicevschi / Vladimir Acatrini // Ţara Fagilor : Almanah Cultural-Literar. – Cernăuţi : Tîrgu-Mureş, 2018. – P. ….. 47.Acatrini V. Satul Băhrineşti şi bisericile sale. Familia de preoți români Mandicevschi / Vladimir Acatrini // Mesager Bucovinean : 2017. – An.XIV. Nr. 2 (54) – P. 35 – 37.
16.Acatrini V. Manuscrisul lui Aron Pumnul în Biblioteca Universității din Cernauți / Vladimir Acatrini // Glasul Bucovinenei. –  4/2017 – An.XXIV. Nr.96 – P. 45 – 50.

17. Acatrini V. Primul român care a ridicat școala sa la nivelul celor mai bune școli din țară / Vladimir Acatrini // Libertatea cuvântului. – 2017. – 14 decembrie (Nr.49). – P. 9.
18.Акатріні В.М. Професор Костянтин Мандичевський / В. Акатріні // Буковинський журнал, 2012. – 3 (85). – С. 165-168.
19.Акатріні В.М. Костянтин Мандичевський – Видатний Просвітитель Буковини / В. Акатріні // Буковинський журнал, 2014. – 3 (93). – С. 245 – 149.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu