La ziua de naștere a lui Aron Pumnul - 27.11.17.



Prin anii 70 ai secolului trecut noi, românii cernăuțeni, veneam la mormintele înaintemergătorilor neamului nostru din cimitirul central al Cernăuțiului (cunoscut până în 1944 ca Cimitirul Horecea) mai mult pe furiș, de teama K.G. B.-ului sovietic. Veneam aici de fapt să ne căutăm originile, să dibuim adevărata noastră istorie și să îndreptăm măcar o rază de lumină asupra nopții în care ne aflam. Și dacă rătăcind pe aleile panteonului nostru național se întâmpla să dăm cu ochii de vreun confrate, ne ascundeam ca nălucile după o criptă, după o cruce, după o ruină de mormânt, ca nu dă doamne să ne observe. Ceva mai târziu, în anii care au urmat, am îndrăznit să ne adunăm cu miile împreună, de nu ne mai ajungeau străzile și piețele urbei de pe Prut, riscând  să nu ne încapă pe toți.

Și iată azi, când vremurile s-au mai schimbat (se zice, spre bine) nu putem aduna nici o mână de confrunți ca să ne închinăm în fața mormântului marelui cărturar român Aron Pumnul măcar în ziua lui de naștere.  În fața aceluia care ni l-a crescut și ni l-a dat pe marele Eminescu. Oare ce se întâmplă cu noi?

Totuși, am depus astăzi, la aniversarea a 199-a de ani de la nașterea marelui bărbat al națiunii române, Aron Pumnul, pe furiș, noaptea, mai mult simbolic, o coroană de flori și am aprins câteva luminări la mormântul lui. Fie-i țărâna ușoară.
Coroana de flori a fost pusă de către Vladimir Acatrini, președintele Societății bibliotecarilor bucovineni, Ștefan Hostiuc, redactorul-șef al revistei „Mesager Bucovinean, și Dragoș Olaru, Societatea „Arboroasa.




















Comentarii

Trimiteți un comentariu