Din cele mai vechi timpuri, Bucovina era slăvită prin familii de intelectuali, care creau reuniuni culturale. Prin intermediul acestor reuniuni se organizau serate muzicale, reprezentări teatrale. Un loc deosebit în activitatea acestor reuniuni culturale ocupa familia Mandicevschi.
Sunt bine cunoscuți Eusebie şi Gheorghe Mandicevschi – renumiți compozitori, Constantin Mandicevschi – profesorul de istorie, director de liceu, director al Bibliotecii Universităţii din Cernăuți, compozitor, autorul renumitului „imn al Ţării Fagilor” – „Cântă cucu-n Bucovina”, Ecaterina – traducătoare şi pedagog de muzică. Dar, iată, fratele lor, Erast Mandicevschi, din păcate, a fost dat uitării.
Erast Mandicevschi s-a născut la 29 septembrie 1860, în satul Băhrineşti (astăzi raionul Hliboca), şi a murit în 1946, la București. A învățat la Gimnaziul Superior de Stat din Cernăuți (Obergymnasium), susținând examenul de maturitate în 1879. Este absolvent al Facultății de Drept a Universității din capitala Bucovinei (1883).
A fost vicepreședinte, membru activ, între anii 1879-1883, al Societății Academice „Junimea” din capitala Bucovinei istorice. Erast Mandicevschi a fost şi membru al Societăţii „Arboroasa”, înființată la 10 decembrie 1875 din care făceau parte studenţii români de la Universitatea din Cernăuţi. Pentru ținuta demnă, românească şi atitudinea patriotică şi curajoasă, societatea a fost desfiinţată la 13 noiembrie 1877 de către guvernul austriac. Dar, ideile şi idealurile „Arboroasei” n-au murit, ci au rămas peste ani. Ele vor continua să însuflețească studențimea română după Marea Unire din 1918, când ia ființa centrul studențesc „Arboroasa”. La 9/21 decembrie 1875, a avut loc ședința Societății culturale „Arboroasa”, unde Ciprian Porumbescu este numit „regens chori” – conducătorul corului „Arboroasa”. Tânărul muzician şi patriot a fost impulsul dinamic, principalul motor al „Arboroasei”. Societatea îl preocupa mai mult decât orice. între ani 1875-1877 activitatea lui Ciprian Porumbescu la Societatea „Arboroasa” s-a întretăiat cu cea a lui Erast Mandicevschi, pe care compozitorul l-a cunoscut. Ciprian Porumbescu a compus pentru „Arboroasa” o serie de cântece pe versuri de I. A. Lapedat, Vasile Bumbac, Tudor Stefanelli. Mai târziu va compune muzică pe versurile lui Erast Mandicevschi, Atanasie Marinescu, Nicu Xenopol, Dimitrie Petrino etc.
În anul 1879, când Erast Mandicevschi îşi făcea studiile la Viena, din nou s-a întâlnit cu Ciprian Porumbescu, care frecventa des societatea lui Erast Mandicevschi, apreciată în lumea muzicienilor. Ciprian Porumbescu va fi autorul multor compoziții pe versurile lui Erast Mandicevschi.
Are o strălucită carieră juridică: în anul 1910 a fost consilier aulic şi președinte al Tribunalului Suceava; în anul 1912 a fost consilier la Curtea de Casaţie din Viena, primind Ordinul „Sf. Leopold”. în 1919, a fost secretar-şef de justiție în Cernăuţi; de la 1920 – şi la înalta Curte de Casație şi a Justiției din Bucureşti; la fel şi profesor universitar de drept civil la Universitatea din Bucureşti.
Din anul 1920 a fost președinte al Asociației „Cercul Bucovinenilor” din București, editor al publicației „Gazeta bucovinenilor”, între anii 1934-1938. După Unirea din 1918 a fost secretar pentru justiție al Guvernului local al Bucovinei. A avut o bogată activitate publicistică în presa de specialitate a timpului, a fost membru al Societății pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina în perioada austro-ungară.
Erast Mandicevschi este unul dintre membrii familiei Mandicevschi despre care merită să se scrie şi să se evoce.
Vladimir ACATRINI, colaborator la Biblioteca ştiinţifică a
Universităţii Naţionale „Iu. Fedkovyci” din Cernăuţi.
Libertatea Cuvântului. – 2017. – 16 feb (Nr.7). – P. 14.
Comentarii
Trimiteți un comentariu